La Ştei, delegaţia noastră a fost întîmpinată cu multă căldură şi preţuire de primarul Iulian Balaj, atitudine răsplătită, la rândul ei, de către scriitori cu cea mai mare consideraţie.

 

După depunerea coroanelor de flori la bustul poetului, folcloristului, profesorului şi prietenului lui Eminescu, Miron Pompiliu, şi după ce familia Chelu a interpretat cântece din creaţia şteianului stabilit în capitala Moldovei, domnul primar a avut amabilitatea de a invita  întregul grup la o gustare în interiorul Casei de cultură, unde  frumoasa fiică a edilului şef a dat citire unor versuri din creaţia unui poet… anonim.

Anonimatul şi misterul s-au risipit destul de repede în faţa curiozităţii fotoreporterului nostru Sorin Cosma, care a fotografiat coperta cărţii din care se citeau poeziile. Am descoperit uimiţi că versurile evocator nostalgice despre Ştei şi despre Crişul Negru aparţin chiar… unui scriitor al urbei, care, în felul acesta, a debutat sui generis în faţa grupului de creatori sosit de la Oradea şi Beiuş. Oaspeţii au recitat şi ei din creaţia lor, au stârnit aplauze sub masivele colonade interioare ale casei de cultură şi au fost invitaţi in corpore la viitoarea Zi a Şteiului, programată în prima săptămână a lunii septembrie.    

De aici, întreaga delegaţie s-a îndreptat spre Drăgăneşti la bustul poetului Viorel Horj, unde s-a depus obişnuita ofrandă florală  poetului dotat cu memorie şi umor şi despre care a vorbit pe larg prof. Teodor Rif.  In extremis, am primit salutul domnului primar al comunei Drăgăneşti, Ovidiu Banda, nepot al poetului  omagiat şi care ne-a relatat că trebuie să preia onorurile şi sarcinile Festivalului Tocăniţei din satul Grădinari, aflat la prima  sa ediţie şi unde suntem cu toţii invitaţi. Pelerinii  nu au vrut să audă însă  de tumultul şi înghesuiala de la festivalul din apropiere, ci au preferat pălinca de prună, gustarea tradiţională  şi “boţii” (sarmalele) pregătite de rubedeniile poetului Paşcu  Balaci din Şebiş, familiile Gudiu Gheorghina & Gheorghe şi Loredana & Adrian Popa. Ceremonialul de binecuvântare ortodoxă  a bucatelor alese a fost celebrat de părintele paroh  Radu Lucuţa din Şebiş, care i-a felicitat pe pelerini că au ales  neodihna în locul odihnei şi cinstirea înaintaşilor decât  indiferenţa şi nepăsarea, păcate grele ale societăţii româneşti de azi, alegând să cinstească Bihorul de unde au pornit spre lume poeţii: Dumitru  Cmeciu, autor al Poemei Munţilor Beiuşului, Lucreţia Suciu, Miron Pompiliu, Viora Ciordaş, Alexandru Andriţoiu, Gheorghe Pituţ, Traian Ştef, Nicolae Brânda, Ioan Davideanu, Gheorghe Vidican, Paşcu Balaci şi alţii…

A urmat tradiţionalul şi rusticul cenaclu în aer liber în care s-au citit şi recitat poezii din creaţia celor prezenţi, urmat de spectacolul muzical în interpretarea familiei Alexandrina & Florian Chelu, acompaniaţi la tamburină de poetul şi actorul Emil Sauciuc.

După masa foarte animată şi garnisită cu glume, ironii benigne  şi epigrame ad hoc declamate de scriitori, poetul Paşcu Balaci i-a invitat pe oaspeţii săi să coboare prin grădină la undele răcoroase ale Crişului Pietros, unde câţiva membri ai Cenaclului literar au şi făcut baie, apa fiind uimitor de caldă. Au descoperit  acolo grădinile bine amenajate ale vecinilor poetului şi anume ale familiilor Ile, Gudiu şi Belejan, unde au fost arborate steagurile României, UE şi chiar NATO ! Iar poeta Alexandrina Chelu a descoperit lângă apa Crişului Pietros, unde s-a scăldat, alături de tatăl ei şi de actorul poet Emil Sauciuc, steagurile frumoase, păstrate în bună stare, cusute de mâna ei şi a mamei sale! Da, steagurile României, ale UE  şi ale NATO flutură la capătul unor grădini de gospodari de aici…  Semn că satul Şebiş, care şi-a trimis de secole întregi cei mai buni fii pe toate fronturile Europei, trimite acum un semnal de adeziune totală la valorile occidental , fiind şi primul sat din Bihor care a primit vizita Majestăţii Sale Regelui Mihai în vechea biserică din sat în a doua zi de Paşti a anului 2007, primit cu toate onorurile cuvenite de comunitatea ortodoxă  păstorită cu har de părintele paroh al Şebişului, părintele Radu Lucuţa jr. De la Şebiş, întregul grup s-a deplasat la frumosul şi impozantul complex statuar Eminescu, ridicat prin râvna notarului Iosif Tocoian, care i-a aşteptat pe pelerini cu nerăbdare. După ce dl.Tocoian şi soţia sa au depus o enormă coroană din flori naturale la bustul  poetului naţional, au urmat recitările şi cântecele din creaţia eminesciană. Domnul notar a dăruit apoi fiecărui pelerin câte un exemplar din cartea de poezie intitulată Zălog lăsat uitări , de Dumitru Tămaş, un  poet talentat, născut în satul Călugări,  descoperit întâmplător de inimosul notar şi om de cultură ... Cartea cuprinde grupajul de poezii post-adolescentine al tânarului Dumitru Tămaş, mort prea devreme, dar descoperit la… vreme de inimosul  său consătean Iosif Tocoian. O cronică a acestei cărţi urmează să apară în prestigioasa revistă Familia sub semnătura poetului Alexandru Sfârlea, care din binecuvântate şi familiale pricini nu a putut onora această ediţie, la fel ca şi poetul Gheorghe Vidican, fiu al Ţării Beiuşului.  

Poeţii şi scriitorii prezenţi au citit din creaţia poetului Mihai Eminescu, alţii au recitat liber, actorul Emil Sauciuc a recitat  Odă în metru antic, poetul Nicolae Brânda  ne-a uimit cu una din cele mai frumoase poesii ale sale consacrată în exclusivitate  Poetului Naţional. La căderea serii, Antiţa Balaci a recitat din Luceafărul, apoi grupul de scriitori, îndemnat de aceeaşi iubitoare de poesie şi cântec şi care a început studiile la liceul pedagogic aflat lângă bustul Poetului, a interpretat câteva cântece binecunoscute publicului din creaţia eminesciană… O, rămâi, Sara  pe dea, Pe lângă plopii  fără  soţ etc. 

A urmat apoi plecarea spre comuna Curăţele, satul Pociovelişte  (satul naşterii doamnei Antiţa Balaci, gazda primitoare a  scriitorilor), dar şi locul binecuvântat şi pitoresc al naşterii episcopului Ioan Papp al Aradului, deputat în Parlamentul de la Budapesta şi vicepreşedinte al Marelui Sfat ales de către  Adunarea Naţională de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. Episcopul este înmormântat în chiar cripta bisericii din Pociovelişte, pe care a ridicat-o spre a fi loc de închinare pentru   consătenii săi…

După vipia zilei, răcoarea aerului din apropierea munţilor a dat  aripi pelerinilor care au continuat să recite, să cânte şi să glumească, croind pentru la anul proiecte generoase. Apoi a urmat inevitabila despărţire… Partir c΄est mourir un peu… Ca un făcut, unul din cei doi pui de barză, din cuibul din apropiere,  a adăstat pe stâlpul de curent electric al casei găzdoaiei, privind cu interes la conclavul literar al pelerinilor… Cenaclul în aer liber i-a întârziat oare plecarea spre nordul Africii?

Microbuzul galben, vegheat şi mai atent de puiul mare de  barză,  proţăpit melancolic pe stâlpul casei Antiţei a pornit încet spre vale…  Spre Crişuri în sus devine acum spre Crişuri în jos…  Cu şoferul cel mai de treabă din lume, domnul Fürtos Ioan, din părţile Marghitei, un român neaoş, dar cu nume maghiarizat, care şi-a ridicat o cas  frumoasă chiar între Şebiş şi Belejeni, chiar  lângă apa Crişului Pietros, cea care a astâmpărat şi în această vară setea de absolut a menestrelilor de la Oradea… În numele participanţilor, la această a patra ediţie a Caravanei  membrilor Cenaclului literar al Baroului Bihor şi a gazdelor noastre : primar Iulian Balaj, din Ştei, primar Ovidiu Banda, din Drăgăneşti,  prof. Teodor Rif,  Nicolae Brânda, notar Iosif Tocoian şi soţia sa Doina, dr. Lucian Munteanu,  Alexandrina &Florian Chelu, Aurel Horgoş, Georgeta Lazăr, Mihaela Dindelegan, Emil Sauciuc, Sânziana & Emil Neşiu, Sorin Cosma, preotul paroh al satului Şebiş, părintele Radu Lucuţa, Aurel Balaci din Vaşcău, Loredana şi Adrian Guler, Fürtos  Ioan, Antiţa şi Paşcu Balaci semnează cu bucuria consemnării un

Cronicar