Moto: "Dieu crea le monde et l΄ homme les Pays-Bas" (Dumnezeu a creat lumea şi omul, Ţările de Jos)  (Proverb )

Miercuri, 25 septembrie 2013, orele l9,30. Pe str. Clos du Parnasse nr 3 E, aproape de Parlamentul  European, bruxelezii care trec agale pe pietonală sunt surprinşi să vadă tricolorul României fluturând majestuos lângă standurile unei expoziţii folclorice străjuită din ambele laturi de uriaşe fotografii color care înfăţişează frumuseţile naturale ale munţilor Bihorului, dar şi ale altor locuri din ţară.

Un eveniment dedicat limbii şi culturii române

Se opresc şi stau minute în şir, cu gâtul întins şi fără să scoată o vorbă în faţa  operelor fotografului Ovi D.Pop din Oradea. Când uşa librăriei se deschide  se aude vocea Excelenţei Sale domnul Mihai Gribincea, ambasador al Moldovei în Belgia, într-o interesantă  luare de cuvânt despre drumul ţării dincolo de Prut spre Uniunea Europeană... Un trecător mai în vârstă  mă roagă în franceză să-i explic ce se întâmplă pe strada unde are el obiceiul să iasă la preumblare cel puţin o dată pe săptămână. Îi spun că abia am sosit şi eu din România, cunoscută înainte de 1918 drept "La Belgique de l΄ Orient", dar, după ştiinţa mea, la Bruxelles, pe perioada 23-29 septembrie 20l3, se desfăşoară prima ediţie a unui Festival denumit Europa Nova, înscris în seria manifestărilor menite în fiecare an pe 26 septembrie să sărbătorească Ziua Europeană a Limbilor şi că această primă ediţie a fost consacrată limbii şi culturii române, a literaturii, muzicii, teatrului, cinema-ului din România şi Moldova. "Et ces belles, inoubliables  paysages proviennent de votre pays?", mă întreabă el. "Oui, îi răspund eu, la majorité provient de notre department du Bihor".

Zăresc pe o măsuţă lângă mai multe exponate folclorice un pliant cu programul Festivalului în limba franceză  şi îl înmânez bucuros vizitatorului spilcuit. Acesta  îmi mulţumeşte şi trece curios strada pavată cu cuburi de granit vis a vis, spre alte standuri ale expoziţiei noastre de fotografii.

Desfăşurat sub înaltul patronaj al ambasadelor României şi Republicii Moldova în Belgia, organizatorii Festivalului sunt Ioana Belu, preşedintă a asociaţiei non-profit (asbl- association sans but lucratif) Europa Nova, Mirela Niţă-Sandu, vicepreşedintă,  Karlin von Steinburg, Andrei Paul Corescu, Hugues De Middelaer, membri ai Consiliului de administraţie şi  orădeanul Octavian  Blaga, director al Festivalului.

Deschiderea oficială a Festivalului

Luni, 23 septembrie a.c.,  la orele l8.00, în spaţiul cultural Europa Nova, de pe str. Clos du Parnasse 3 E, a avut loc deschiderea oficială a Festivalului prin discursurile Excelenţei Sale domnul Ştefan Tinca, ambasador al României în Belgia şi  Excelenţei Sale domnul Mihai Gribincea, ambasador al Moldovei în Belgia. După acest moment, s-a inaugurat Biblioteca Europa Nova cu intervenţia în limba franceză a doamnei Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii  judeţene Gheorghe Şincai din Oradea. A urmat vernisajul a două expoziţii de fotografii intitulate "Bucureştii imaginar", autor - Martin Coiffer, înăuntrul librăriei şi "România văzută cu inima", în faţa librăriei şi dincolo de stradă, a orădeanului nostru Ovi D.Pop. În aceeaşi seară, cu începere de la orele 20.00, pe str. Ravenstein 23, a avut loc spectacolul de teatru (în limba română subtitrat în franceză) cu piesa "Fă-mi  rost de un loc!" a autorului Anthony Michineau, având ca protagonişti pe Medeea Marinescu şi Marius Manole, regia Radu Beligan.

Marţi, 24 septembrie a.c., la Parlamentul  European, rue Wiertz nr 60, începând cu orele l6.00, a avut loc conferinţa-dezbatere asupra politicilor europene în materie de educaţie şi multilingvism, cu intervenţia euro-deputatului român Cătălin Sorin. La orele 18,30, pe aleea Franklin Roosevelt 57, în prezenţa Excelenţei Sale domnul ambasador Mihai Gribincea, s-a deschis un vernisaj al unei expoziţii de pictură intitulat "Tradiţia în imagini" a pictoriţei de dincolo de Prut, Elvira Cemortan-Voloşin. La ora 20.00, la sediul librăriei de pe strada cu numele muntelui iubit de poeţi, Parnasul, a început aprinsa dezbatere "De ce să înveţi româneşte?", condusă de Robert Adam, director al Institutului cultural român din Bruxelles, cu participarea profesoarei de limba română Mirela Niţă-Sandu şi Ioana Belu, din conducerea Asociatiei Europa Nova.

Românii din afara României şi drepturile lor

Miercuri, 25 septembrie a.c., înainte de a sosi eu cu inimoşii membri ai Asociaţiei ADDEPT (Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a turismului în Bihor), care a avut propria sa expoziţie ce s-a bucurat de un deosebit succes, avusese deja loc, de la orele l7.00, dezbaterea cu titlul "Românii de dinafara României - drepturi şi  abuzuri", în acelaşi spaţiu al librăriei, unde a vorbit domnul Iosif Matula, eurodeputat cu origini bihorene, dar trăitor în Arad.

Una dintre cele mai plăcute surprize pentru mine a fost să mă întâlnesc cu nepoata poetului Lucian Munteanu, doamna Tatiana Benchea, care a susţinut în limba franceză o conferinţă ilustrată de fotografii relevante despre viaţa şi opera marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Doamna a fost fericită să primească prin intermediul meu ultima carte de poezie a sonetistului Lucian Munteanu din Oradea, unchiul ei care se pregăteşte pentru a 80-a aniversare cu volumul colectiv "Şcoala de sonet de la Oradea", în care se regăseşte şi domnia sa cu o bogată recoltă de catrene şi terţine.

Reîntâlnire cu un tânăr poet bihorean

M-am întâlnit, bineînţeles, şi cu dl. Octavian Blaga, un entuziast şi talentat poet, co-autor al interesantului proiect cultural strict bihorenesc din zona Bălnaca de pe valea Crişului Repede: "Tradiţii, Obiceiuri, Folclor - Teatru nescris - Teatru Scris", un program despre organicitatea culturii române din această parte de ţară, scriitor amintit ca atare de domnul Ion Simuţ în discursul său din sala Primăriei din Oradea cu ocazia aniversării infatigabilului istoric şi viforos critic literar cu ocazia împlinirii frumoasei vârste de 60 de ani. Dar tânărul poet Octavian Blaga nu era în sala Primăriei din Oradea să se audă elogiat de Ion Simuţ...

"Mutatis mutandis", ca pe vremea lui Avram Iancu, parcă îl aud pe poetul din Remeţi:

"Pe când voi vorbiţi mereu, eu fac revoluţie în capitala Europei... O revoluţie culturală românească, adevărată, vie, neuitând tradiţiile noastre admirabile  şi istoria noastră care merită respectul celorlalte popoare europene" ...

S-a bucurat enorm când m-a văzut, mai ales când i-am spus foarte trist la telefon la Oradea că nu vreau să plec la Bruxelles fără echipa de dansatori din Bihor şi fără inedita trupă de teatru nescris. Tavi s-a făcut foc şi pară... "Domnule Balaci, nu puteţi lipsi, sunteţi invitat de onoare, portretul Dvs. este afişat pe geamul librăriei Europa Nova şi aveţi datoria să prezentaţi personal sonetele religioase şi piesele de teatru traduse în franceză, engleză şi germană..."

Şi atunci, cam "á contre Coeur", cum spune franţuzul, am plecat spre Belgia. "Après vingt ans" ("După douăzeci de ani"), ca în romanul cu acelaşi titlu de  Alexandre Dumas, continuare la cunoscuta operă de capă şi spadă "Cei trei muşchetari" care ne-a fermecat tuturor copilăria.

Acum 20 de ani am fost cu doi oameni de afaceri din Oradea. Eram trei şi eram mult mai tineri. Trei muşchetari. Să ne întâlnim cu  cel de-al... patrulea muşchetar. Un d΄Artagnan valon. Pe numele său Vincent Dudant... "Chevalier sans peur et sans reproche" (cavaler fără teamă şi prihană), un jurnalist de război, un ziarist free-lance care a bătut în lung şi în lat meleagurile Bihorului, dar şi ale României şi Moldovei, fiind prezent şi la Saloanele de carte orădene de pe vremea  poetului Ioan Ţepelea şi un mare prieten al poporului român despre care vă voi vorbi ceva mai încolo...

(va urma)