Ioan Cohut este un nume cunoscut și respectat în domeniul geotermalismului, atât în țară, cât și în afara ei. Acesta a înmânat o serie de memorii autorităţilor locale şi centrale propunând câteva idei pentru salvarea Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea, respectiv a Ochiului Mare - Lacul cu Nuferi din Băile 1 Mai.

Este bihorean prin naștere, fiind absolvent al Colegiului Naţional "Emanuil Gojdu" şi apoi al Facultăţii de Geologie din Cluj (1959). Își începe activitatea de hidrogeolog la Direcția Apelor Oradea și o continuă la Trustul Minier Ardealul Oradea. Începând cu anul 1975 se dedică integral cercetării şi promovării resurselor de ape geotermale, inițial ca specialist în valorificarea apelor subterane la Consiliul Popular al judeţului Bihor, apoi în perioada 1980-1985 a coordonat activitatea de foraj şi exploatare a sondelor geotermale din vestul României. În următorii zece ani a condus o grupă de cercetare-proiectare pentru ape geotermale (pendinte de Institutul de Geologie şi Geofizică Bucureşti), perioadă de maximă împlinire profesională, în care a aprofundat împreună cu eminentul geolog, Gabor Paal, cunoașterea zăcământului Oradea-Felix 1 Mai. În perioada 1995-2005 a fost director executiv la SC Geofluid SA, firma mixtă franco-română. A participat activ la înfiinţarea, în anul 1991, a Asociaţiei Române de Geotermalism (ARG) şi apoi - în 1992 - la afilierea acesteia la Asociaţia Internaţională de Geotermalism. A funcţionat ca preşedinte al ARG în perioada 1991-2007 şi ca membru al Board-ului Asociaţiei mondiale în perioada 1994-2001. Între 1992 și 1999 a fost secretarul Forumului  Geotermal European. A publicat peste 30 de articole de specialitate, fiind coautor la trei volume din domeniul geotermalismului.

Începând cu anul 1975 Ioan Cohuţ se dedică integral cercetării şi promovării resurselor de ape geotermale, inițial ca specialist în valorificarea apelor subterane la Consiliul Popular al judeţului Bihor, apoi în perioada 1980-1985 a coordonat activitatea de foraj şi exploatare a sondelor geotermale din vestul României. Din această postură ştie foarte bine ce s-a întâmplat cu zăcământul de apă termală, dar mai ales explică unde se va ajunge dacă resursa de apă geotermală va fi exploatată în continuare abuziv.

Reporter: Care este opinia dvs. cu privire la situația catastrofală a Lacului cu nuferi de la Băile 1 Mai?

Ioan Cohut: Scăderea nivelului hidrodinamic din zona Rezervației (materializată prin oprirea debitării izvorului sublacustru), este consecința directă - și indubitabilă - a depășirii reîncărcării naturale a acviferului de către volumele de apă termală extrase din zăcământ prin sondele săpate în perimetrul Felix-1 Mai, fenomen negativ ce se manifestă cu pregnanță în ultimii patru-cinci ani. Dacă nu se readuce extracția de apă termală din zăcământ la nivelul alimentării naturale, vor dispărea speciile termofile din Rezervație (fapt ce va putea declanșa acțiunea de Infringement din partea Comisiei Europene), iar perspectiva funcționării celor două stațiuni balneare va deveni  incertă. Situații similare (de secare a izvoarelor), au fost observate și cu ocazia unor accidente survenite la săparea și erupția necontrolată a unor sonde de apă termală, cea mai evidentă fiind înregistrată în iarna anului 1983 când - datorită exploatării abuzive și necontrolate prin sondele din zona Felix-1 Mai - a înghețat apa pe întreaga suprafață a Lacului cu nuferi, amenințând grav existența florei și a faunei protejate din rezervație (fapt ce nu s-a petrecut nici în perioada ultimei glaciațiuni!), situație care a impus luarea unor măsuri drastice și imediate privind raționalizarea extracției (fapt ce s-a reflectat benefic asupra dezvoltării ulterioare a celor două stațiuni).

R.: Cine este responsabil de această situaţie?

I.C.: Situația s-a deteriorat însă grav în ultimii ani, atunci când entitățile care aveau - prin lege - obligația de a veghea la buna, corecta și completa exploatare și gospodărire a resurselor de ape subterane - proprietate a statului român - nu au impus respectarea reglementărilor din acest domeniu, ba chiar au avizat săparea de noi sonde și au acordat licențe de exploatare într-un perimetru în care volumele extrase depășeau rata alimentării naturale și nu au luat măsuri  ferme de depistare și oprire a forajelor ilegale și de control a respectării cu strictețe a debitelor aprobate prin licențele de exploatare. Atenționările repetate făcute atât de custodele Rezervației naturale, cât și de specialiști nu au putut învinge setea de înavuțire a celor care, profitând atât de unele lacune legislative, cât, mai ales, de o condamnabilă lipsă de fermitate a organelor de avizare și control - au generat actuala stare de fapt: "azi" moare Rezervația, iar „mâine" vor muri stațiunile balneare Felix și 1 Mai! Chiar nimeni din cei cu putere de decizie nu realizează ce înseamnă să nu mai fie apă termală la Băile Felix şi 1 Mai? Sau că Statul Român (adică noi) să plătească zeci de milioane de euro pentru un posibil Infringement?

R.: Ce măsuri ar trebui luate pentru salvarea Ochiuli Mare şi implicit a zăcământului de apă termală?

I.C.: Se impune imediat și necondiționat reducerea cu 50% a extracției de apă termală prin sondele ce beneficiază de licențe de exploatare și închiderea tuturor celorlalte sonde. Doar în acest mod sunt șanse ca - în viitoarele două-trei luni - izvorul sublacustru care alimentează Lacul cu nuferi să reînceapă să debiteze (și astfel să salveze de la extincție ecosistemul protejat din Rezervație). Se impune - imediat și necondiționat - continuarea inventarierii tuturor forajelor existente, autorizate sau nu de ANRM de pe raza localităților Sânmartin, Rontău, Haieu, Băile 1 Mai, Băile Felix, Cordău și Betfia, care extrag, legal sau ilegal, apă termală. Trebuie întocmit și inventarul tuturor surselor de apă rece autorizate în respectiva zonă de Direcția Ape Crișuri. Fără excepții!  Pe toate sondele trebuie montate debitmetre (care să înregistreze corect tot ce se extrage din zăcământ). Datele culese vor servi Studiului în curs de elaborare (cu termen 2016) la stabilirea corectă a bilanțului hidrogeologic, baza unui program sustenabil de valorificare a resursei. Doar după identificarea și monitorizarea tuturor surselor și a parametrilor lor de producție se va putea stabili potențialul actual al zăcământului și se va putea elabora un program judicios de exploatare, care va ține seama atât de debitele necesare actualelor folosințe, cât, mai ales, de debitul necesar conservării ecosistemului din Rezervaţia naturală. Clamez cu toată puterea necesitatea imperioasă de reinstaurare a legilor (a Minelor, a Mediului a Apelor și a Finanțelor Publice), pentru stoparea jafului ce se practică asupra acestei bogății a subsolului românesc, jaf ce impune măsuri rapide și ferme pe care doar Guvernul le poate dispune (la propunerea Ministerului Mediului și a Prefecturii județului Bihor).   

R.: Cât de util este studiul comandat pentru protejarea zăcământului şi a Rezervaţiei?                    

I.C.: Îmi exprim îndoiala asupra necesității și utilității, pentru Rezervație, a studiului comandat și finanțat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, entitate pe care o consider principala vinovată a situației extrem de grave în care a ajuns zăcământul de ape termo-minerale din perimetrul Felix-1 Mai. Acest studiu (a cărui prime concluzii vor fi cunoscute abia în primăvara viitoare și care are termen final peste doi ani!) nu va face decât să confirme un adevăr cunoscut de peste trei decenii! Supraexploatarea generează secarea izvoarelor și, în continuare, declinul întregului zăcământ. Cum poate fi util (pentru salvarea ecosistemului din Rezervație) un astfel de studiu care nu-și propune să cunoască câtă apă se extrage din zăcământ ? Cum poate studiul să incrimineze pe cei care-l finanțează? Cei care, de ani buni susțin că declinul este generat de seceta prelungită, de colmatarea izvorului din fundul lacului Ochiul Mare, de poluarea apelor montane (inclusiv cu PET-uri) sau de defrișările masive! Dar nu spun niciun cuvânt despre avizele și licențele date în ultimii ani și nici despre neîndeplinirea principalei lor sarcini de Poliție Geologică: să vegheze la corecta exploatare a resurselor subsolului țării noastre, astfel încât și nepoții noştri să se bucure de apele termale din cele două staţiuni. Între timp, din lipsa unor măsuri drastice, Nymphaea Lotus var.Thermalis moare, și odată cu el și Rezervația, iar Infringementul European amenință!  Am și o nelămurire: de ce acest Studiu, finanțat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale a fost comandat-prin încredințare directă, Asociației Hidrogeologilor din România și Facultății de Geologie a Universității București și nu Asociației Române de Geotermalism, cea care cunoștea cel mai bine situația sistemului hidrogeotermal Oradea - Băile Felix -1 Mai, și deci cea mai în măsură să recomande măsurile de luat pentru salvarea Rezervației și pentru buna gestiune a zăcământului? Nu cumva a fost teama de a nu obține "plapuma" care să-i exonereze de vina de a fi groparii Rezervației?!