Recent am descoperit în arhivele militare statistica şi lista nominală a bihorenilor care au plecat pe front în Primul Război Mondial şi nu s-au mai întors.

Pe comune situaţia lor se prezintă astfel: Sălard – 43, Niuved – 8, Spinuş – 16, Gurbeşti şi Selişte – 8, Nădar – 8, Vaida – 11, Şuşturogi – 6, Şişterea – 36, Cetariu – 25, Iacohodin – 25, Sărmaş – 6, Parhida – 24, Ciuleşti – 5, Tilechihaz – 13, Sântimreu – 19, Tămăşeu – 25, Brusturi – 26, Păuleşti – 9, Picleu – 34, Burzuc – 16, Chioag – 8, Ciuhoiu – 4, Sarcău – 3, Almaş – 5, Sârbi – 9, Fegernic – 11, Cherechiu – 37, Târguşor – 50, Olosig – 34, Cubulcut – 26, Sânmiclăuş – 9, Cadea – 27, Diosig – 98, Coli – 5, Cadea Mică – 10, Cadea Mare – 7, Ciocaia – 51, Săcuieni – 42, Şimian – 30, Galoşpetreu – 21, Otomani – 8, Văşand – 25, Sălacea – 80, Tărcaia – 29, Adoni – 7, Pişcolt – 34, Cheuiz – 16, Şilindru – 18, Cheşeriu – 18, Valea lui Mihai – 63, Roit – 16, Sânnicolau Român – 42, Ateaş – 10, Marţihaz – 6, Inand – 12, Cefa – 29, Bicaci – 13, Gepiu – 14, Crestur – 15, Sânlazăr – 13, Chiraleu – 18, Chişlaz – 18, Cuzap – 18, Varviz – 8, Borumblaca – 11, Vărzar – 20, Socek Fordulău – 5, Fonicica – 15, Abramul Inferior - 13, Balc – 22, Almaş – 50, Săldăbagiu – 15, Sărsig – 13, Pocluşe – 22, Tăuteu – 52, Petreu – 15, Hâncheşti – 5, Chiribiş – 8, Satul Barbă – 15, Margine – 11, Abramul de Sus – 20, Ciutelec – 8, Spurcani – 11, Bogeiu – 6, Marghita – 72, Albiş – 20, Ghetea – 9, Cheţ – 21, Derna – 3, Tria – 15, Săcălăsău – 6, Dernişoara – 13, Suplac – 36, Suig – 10, Mişca – 16, Buduslău – 22, Cohan – 10, Dijir – 8, Iteu – 13, Ghida – 7, Budoi – 25, Popeşti – 23, Voivozi – 14, Huta – 18, Cordău – 25, Apateu – 14, Ciheiu – 27, Seleuş – 44, Nojorid – 23, Chişirid – 9, Episcopia – 64, Săldăbagiu – 19, Sânmartin – 2, Uileac – 7, Rontău – 7, Betfia – 8, Haieu – 10, Tileagd – 42, Giriş – 34, Pustanilac – 33, Bălaie – 20, Săbolciu – 20, Puşloca – 18, Husasău – 34, Ineu – 39, Botean – 21, Biharia – 43, Tărian – 36, Sântion – 24, Cheresig – 19, Santăul Mare – 6, Toboliu – 10, Palota – 10, Sântandrei – 21, Cauaceu – 5, Chier – 10, Feldur – 20, Alparea – 24, Fughiu – 21, Oşorhei – 57, Hidişelu de Jos – 12, Şumugiu – 23, Mierlău – 16, Hidişelu de Sus – 6, Păuşa – 14, Leş – 15, Tilecuş – 18, Sărand – 33, Chijic – 34, Borşea – 25, Săcădat – 44, Paleu – 15, Borş – 16, Aleşd – 19, Vad – 48, Peşlaş – 64, Tinăud – 15, Butan – 9, Josani – 9, Gălăşani – 5, Dobricioneşti – 21, Bratca – 32, Ortiteag – 20, Cacuciul Mare – 14, Cacuciul Mic – 11, Bulz – 33, Damiş – 19, Bălnaca – 45, Beznea – 45, Valea Mare – 10, Valea Neagră – 14, Fechetău – 42, Bucea – 14, Borod – 25, Corniţel – 9, Borozel – 5, Cetea – 6, Topa de Criş – 6, Gheghie – 6, Groşi – 17, Auşeu – 7, Luncşoara – 26, Măgeşti – 4, Călăţea – 24, Aştileu – 12, Chistag – 12, Peşterea – 19, Subpiatră – 10, Hotar – 18, Ţeţche – 6, Fâşca – 21, Vârciorog – 11, Surduc – 15, Şerghiş – 17, Ţigăneşti – 10, Telechiu – 9, Urvind – 13, Cuieşd – 19, Lugaşul de Jos – 16, Ceica – 10, Miclolazuri – 14, Cârpeşti Mari – 6, Topa de Jos – 8, Hidişelu Nou – 11, Crănceşti – 16, Topa de Sus – 20, Topeşti – 8, Duşeşti – 14, Ceica – 21, Ceişoara – 15, Corbeşti – 27, Cărpeşti Mici – 16, Dobreşti – 41, Luncasprie – 31, Copăcel – 9, Sântelec – 6, Tăşad – 17, Spinuş – 17, Pomezău – 17, Sitani – 15, Vălani Pomi - 20, Câmpani – 16, Vărăşeni – 9, Sâmboşag – 12, Rătăreşti – 5, Forosig – 11, Ogeşti – 3, Copăceni – 6, Valea Mare – 10, Dumbrăviţa Mică – 12, Hodiş – 15, Supoaia – 17, Dumbrăvani - 3, Măgura – 8, Valea Neagră de Sus – 14, Chişcău – 23, Valea Neagră de Jos – 7, Broaşte – 4, Brădet – 15, Rieni – 18, Ghighişeni – 29, Şteiu – 10, Petrileni – 20, Sudrigiu – 16, Petroasa – 24, Gurani – 25, Cociuba de Sus - 5, Gepiş – 15, Fonău – 6, Husasău – 25, Oşand – 29, Suplac – 22, Ginta – 23, Căpâlna – 15, Căuaşd – 7, Gurbediu – 21, Tinca – 31, Râpa – 14, Tăut – 24, Batăr – 20, Ianoşda – 35, Archişi – 14, Borzăşti – 13, Cărand – 26, Groş – 32, Nermigi – 9, Sâc – 15, Şiad – 2, Coroiu – 1, Cişlaca – 6, Rogoz de Beliu – 1, Craiva – 11, Urvişu de Beliu – 5, Botfei – 7, Hoşmaşiu – 8, Agriş – 10, Stoineşti – 6, Pocluşa – 2, Secaciu – 5, Ciontahaza – 4, Hodişel – 10, Ţipar – 56, Vărşand – 50, Adea – 70, Ciuter – 21, Pilul Mare – 13, Erdeiş – 25, Siclău – 36, Nădab – 26, Socodor – 78, Zerindul Mare – 22, Jermata Neagră – 29, Otlaca – 71, Mizieş – 14, Negru – 5, Gebiş – 5, Drăgăneşti – 8, Ţigăneşti – 11, Belejeni – 4, Ferice – 41, Bunteşti – 10, Poeni de Jos – 22, Seleşti – 18, Poeni de Sus – 44, Săud – 10, Răbăgani – 6, Hidiş – 4, Coşdeni – 4, Albeşti – 4, Selişte de Pom – 1, Săucani – 12, Borz – 4, Prisaca – 4, Forău – 10, Vălani – 3, Uileac – 10, Beiuş – 11, Tărcaia – 12, Totoreni – 4, Miersig – 8, Tărcăiţa – 5, Sânmartin de Beiuş – 14, Pocola – 7, Feneriş – 25, Petrani – 7, Căbeşti – 24, Josani Curbeşti – 25, Meziad – 34, Cresuia – 13, Nimăieşti – 14, Burda – 8, Bicuşele – 6, Pociovelişte – 11, Curăţele – 13, Finiş – 4, Fiziş – 4, Ivăniş – 5, Şuncuiuş – 4, Remetea – 18, Drăgoteni – 35, Pietroasa – 16, Delani – 13, Dumbrăviţa de Codru – 17, Urviş – 8, Roşia – 34, Şoimi – 2, Sânmiculaş – 2, Urşad – 4, Comăneşti – 3, Ciumeghiu – 27, Ghiorac – 23, Boiu – 19, Homorog – 28, Tulca – 28, Tămaşda – 28, Cărand – 8, Cărănzel – 5, Salonta Mare – 116, Şimandul de Sus – 42.

Tributul de sânge al românilor, în războiul întregirii, îl completăm cu aceia care au fost identificaţi de noi în registrele morţilor, răniţilor şi dispăruţilor, depistaţi în fondurile unor mari unităţi şi a unităţilor din subordine care au luptat pentru eliberarea Bihorului. Cu siguranţă că ei merită mai mult decât un simplu pomelnic. Fie dar ca măcar numele lor să fie pomenite, după tradiţie la apelul solemn al unităţilor.

Față de această stare de fapt ne întrebăm dacă și când se va relua tradiția ca șirul elevilor orădeni să treacă în pelerinaj la mormintele și monumentele pomenite de Ziua Eroilor, la Paștele Blajinilor sau de Ziua morților, de dimineața până seara, când dascălii vor picura în sufletele lor dragoste, respect, dar și mândrie faptele străbunilor? Pentru a completa lista celor pomeniți în biserici, cu rostirea numelor, din neam în neam, mai adăugăm statistic 4.205 români bihoreni căzuți pentru Patrie, pe toate fronturile, în Războiul Întregirii Naționale (1914-1919), 796 morți în temnițe, în pribegie, în spitale, în urma bolilor cauzate de război, precum și a celor 2.778 dispăruți. Oare vom avea un loc în Panteonul Eroilor pentru o proiecție modernă în video wall a numelor tuturor acestor Eroi? Credeți că un Memorial pentru Eroi ar fi prea mult, ori dimpotrivă o operă pioasă și necesară, măcar pentru a ști cine suntem, și ce fapte au săvârșit străbunii noștri?

 

Comuniştii şterg însemnele trecutului

Mulţi ostaşi din Diviziile 3 Munte, Tudor Vladimirescu şi 337 infanterie sovietică se odihnesc în cimitirul eroilor români şi sovietici din oraşul Oradea Mare. Ostaşii căzuţi pentru eliberarea judeţului şi a Oradiei în toamna anului 1944 sunt înmormântaţi în cimitirul municipal şi pe teritoriul judeţului Bihor - 1.557 eroi, din care 482 români, 410 ruși, 219 germani și 446 unguri.

Guvernul Petru Groza, guvern impus de forţa tancurilor sovietice, a continuat aceeaşi politică agresivă, adoptând un ansamblu de măsuri în vederea consolidării sale şi a paralizării opoziţiei, toate astea pentru a compensa lipsa de sprijin în ţară. Cele mai importante au fost schimbările radicale în administraţia locală efectuate de Ministerul de Interne, minister cheie condus de comunişti. Astfel, la conducerea prefecturilor au fost puşi comunişti, iar în fiecare judeţ au fost constituite consilii dominate de comunişti, care prin puterile sporite primite controlau practic administraţia locală. Însărcinate cu coordonarea politică în teritoriu, aceste consilii se ocupau de ,,toate problemele la ordinea zilei”, precum ordinea publică, reconstrucţia economică, reforma dministrativă, ,,democratizarea aparatului de stat” şi foarte important: aveau responsabilitatea mobilizării populaţiei locale în sprijinul acestor politici.

Noua structură administrativă avea ca principal obiectiv să submineze structura politică şi economică existentă, până atunci, ca un mijloc de a netezi terenul pentru instituirea unei noi ordini. Desigur, orice analiză a procesului de bolşevizare a societăţii româneşti ar fi lipsită de obiectivitate dacă nu s-ar lua ,,în considerare şi dimensiunea internă a fenomenului: ţară a multor inegalităţi sociale, România reprezenta un teren prielnic pentru răspândirea unei ideologii radicale care promitea ştergerea deosebirilor dintre clase şi venirea epocii de aur. Abili manipulatori, comuniştii s-au dovedit nişte maeştri ai promisiunilor”, cu atât mai mult cu cât erau conştienţi că nu-i costă nimic.

Desigur, după patru ani cumpliţi de război, când nimic pe lumea asta nu era mai dorită ca pacea, trebuie să înţelegem şi să admitem că sentimentul schimbării era prezent în toată lumea. Căci după orice cataclism de anvergura celui de-Al Doilea Război Mondial, plutea un neclar, dar puternic sentiment al schimbării. Acesta a fost contextul în care, cu o săptămână înaintea primei aniversări a zilei de 23 august 1944, Comandamentul 6 Teritorial a înaintat cu nr.556/17.08.1945 către Cercul Teritorial Bihor ordinul Marelui Stat Major nr.544735/1945: „Rugându-vă să binevoiţi a lua măsuri de executare prin Şefii Birourilor Culturale care vor verifica pe teritoriul judeţului dacă se găsesc monumente, troiţe, altare etc. care au inscripţii cu un anumit înţeles nepotrivit; acolo unde se găsesc asemenea inscripţii vor fi modificate sau şterse după situaţie, de acord cu autorităţile locale şi reprezentanţii locali ai Societăţii Cultul Eroilor”.

Rezultatul executării ordinului nr.544735/1945 al M. St. M. urma a se raporta până la 1 octombrie 1945. De asemeni, Cercurile Teritoriale erau rugate a face investigaţii pentru a stabili unde sunt morminte de eroi pe teritoriul judeţului. Însă ordinul nu se putea executa fără a se cunoaşte situaţia cimitirelor şi a mormintelor, cu atât mai mult cu cât judeţul Bihor şi în mod deosebit Oradea s-au numărat printre principalele zone de dislocare a Armatei Roşii în România. Cu alte cuvinte ştergerea însemnelor trecutului trebuia executată cât mai repede pentru a nu stârni mânia ocupantului. Bineînţeles, această misiune nu-i putea reveni decât Serviciului de Educaţie şi Propagandă, cu alte cuvinte, activiştilor politici, vârfuri de lance ale sovietizării armatei române. Raportul de executare şi tabelele nominale cu eroii căzuţi (români şi sovietici), precum şi o schiţă sau fotografie a cimitirelor respective de pe raza fiecărui judeţ trebuiau trimise serviciului de propagandă şi educaţie. (Va urma)

Col. r. dr. Constantin MOȘINCAT

Col. r. ing. Dan Nicolae POINAR