Unificarea spitalelor orădene, avantajele şi dezavantajele unei asemenea măsuri, corupţia din sistemul sanitar sau priorităţile municipalităţii în privinţa unităţilor medicale din Oradea sunt câteva aspecte faţă de care viceprimarul municipiului, dr. Gheorghe Carp, a acceptat să îşi exprime opiniile într-un interviu acordat cotidianului "Crişana". Chiar dacă distinsul interlocutor şi-a "filtrat" cu diplomaţie unele răspunsuri, din spatele acestora răzbate încă neputinţa sistemului de a-şi reconsidera poziţia faţă de contribuabilul asigurat, parcă de prea multe ori pus la plată şi de prea puţine - sau chiar deloc - aşezat la rang de "pacientul nostru, stăpânul nostru". Ceea ce, s-o recunoaştem, ar fi mai mult decât necesar într-un oraş aşa zis "universitar", cu un sistem de sănătate publică subordonat, însă, intereselor clanurilor medicale care îl căpuşează prin concurenţa neloială pe care i-o fac prin intermediul propriilor cabinete şi clinici private...


Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele şi dezavantajele unificării spitalelor?

Dr. Gheorghe Carp: Avantajul major este un management profesionist care să instituie în cele patru spitale standarde ale municipalităţii, care să se încadreze în condiţiile de acreditare şi autorizare a spitalelor ce vor fi obligatorii peste patru ani, pentru a putea încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În afară de aceasta, ar oferi municipalităţii şi Consiliului Local posibilitatea de a finanţa eficient şi la obiect, pe o perioadă de patru ani, acest spital, ţinind cont de necesităţi, realităţi şi oportunităţi; ar eficientiza serviciile conexe (un singur bloc alimentar, o singură spălătorie, un laborator central clinic - fiecare spital va avea un mic laborator de hematologie şi biochimie), un serviciu comun de transport medicalizat şi nemedicalizat. Prin unificarea spitalelor s-ar putea adapta structura spitalului realităţilor şi necesităţilor municipiului şi judeţului, în ceea ce priveşte patologia. S-ar putea crea un singur sistem informatic care ar unifica toate sistemele informatice existente, am putea oferi tuturor spitalelor serviciu de radiologie 24 de ore din 24, prin teleradiologie. Având în vedere achiziţiile publice, unificarea spitalelor ar permite condiţii de achiziţii şi negocieri avantajoase pentru spitalul unificat. Ţin să subliniez faptul că fiecare clinică îşi va păstra entitatea şi gradul de evaluare. În ceea ce priveşte dezavantajele unificării, cred că multe nu sunt, eventual disconfortul creat pentru un grup restrâns de oameni, obligaţi să se adapteze unei structuri noi ce corespunde principiilor unui management eficient.

R: Credeţi că veţi întâmpina piedici în realizarea acestui deziderat? Dacă da, din partea cui?

G.C.: Mă aştept să întâmpin piedici, pe de o parte, de la cei care nu sunt familiarizaţi sau nu doresc să înţeleagă principiile unui management eficient, nu înţeleg avantajele unui spital mare, competent şi puternic, iar în al doilea rând, din partea acelora care pun mai presus de interesul comun interesul individual.

R: Ce anume, din experienţa dumneavoastră de manager, v-a determinat să adoptaţi o asemenea formulă de eficientizare a activităţilor spitaliceşti din Oradea?

G.C.: În cei patru ani şi jumătate, perioadă în care am slujit fostul Spital Clinic de Copii, actualul Spital Clinic Municipal, am avut ocazia să realizez avantajele ce rezidă din existenţa unui spital condus pe baza principiilor sanătoase, moderne, să am o imagine de ansamblu asupra realităţilor sistemului sanitar la nivelul municipiului Oradea, care, cu regret trebuie să recunosc, nu corespund nici tradiţiilor sistemului în municipiu, nici necesităţilor cetăţenilor Oradiei. Vă rog să mă credeţi că, în aceşti ani, aceste probleme ale sistemului sanitar n-au preocupat, cu mici excepţii, trei sau patru persoane, pe nimeni. O asistenţă medicală de bună calitate se poate face îndeplinind trei condiţii, ordinea acestora nu este neapărat în funcţie de importanţa lor: condiţii hoteliere civilizate, dotare tehnică corespunzătoare şi competenţă profesională din partea cadrelor medicale. Niciuna dintre aceste condiţii nu poate să lipsească. Din lipsa colaborării dintre spitale, se fac cheltuieli ineficiente, aberante. Printr-o corelare a activităţii clinicilor din posibilul viitor spital unificat, cu minim de cheltuieli, se pot atinge avantaje maxime. Prin stabilirea standardelor, protocoalelor şi procedurilor se va ajunge la aceleaşi condiţii, în toate spitalele municipiului. Despre avantaje, despre eficientizare s-ar putea vorbi mai mult.

R: În opinia dumneavoastră, există corupţie în sistemul sanitar orădean? Dacă da, cum credeţi că poate fi ea controlată?

G.C.: Posibil să existe sau chiar pot să spun că există, dar e important în ce măsură. Sunt convins că procentajul celor corupţi este mult mai mic decât se crede. În Spitalul Clinic Municipal, în cei patru ani, a fost un singur caz interpretabil. Tind să cred că fenomenul e identic şi în celelalte spitale. Ştim foarte bine că există corupţi şi corupători şi cred că, printr-o înţelegere a fenomenului, prin conştientizare din partea cetăţenilor, asistenţa medicală e plătită de către stat, prin realizarea acelui climat de normalitate şi prin remunerarea cadrelor medicale la un nivel corect fenomenul se va diminua, va dispărea. Tocmai prin această unificare dorim să eficientizăm activitatea spitalelor, lucru care va duce în mod normal la creşterea disponibilităţilor financiare, ce vor putea fi folosite pentru creşterea veniturilor cadrelor medicale şi personalului auxiliar.

R: Cine consideraţi că ar trebui să îşi asume exodul medicilor din ţară?

G.C.: Noi toţi: Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Spitalele, cetăţenii şi dvs., presa. Nu putem asigura un nivel al veniturilor corespunzător studiilor, sacrificiilor şi responsabilităţilor asumate de către cadrele medicale. Această categorie socio-profesională, care peste tot în lume este admirată, la noi este satanizată şi atunci vă întreb cine ar rămâne, când în altă parte este mai bine platită şi respectată.

R: Putem spera ca, pe viitor, titularul în relaţiile contractuale cu CAS să fie pacientul şi nu unitatea sanitară?

G.C.: Din câte ştiu eu, atât asiguratul, cât şi unitatea sanitară sunt în relaţie contractuală cu C.A.S. Unul - ca beneficiar al serviciilor medicale, iar celălalt - ca prestator de servicii medicale.

R: Cât de receptiv veţi fi, în calitate de viceprimar, faţă de problemele reale cu care se confruntă pacienţii unităţilor medicale din Oradea?

G.C.: Cunoscând realităţile şi problemele sistemului sanitar, vă rog să mă credeţi că realizarea unui sistem cât mai obiectiv, eficient şi îndreptat către oameni este una dintre preocupările prioritare ale executivului. Bineînţeles, eu, în calitate de medic, de viceprimar, am avut deja trei iniţiative: subordonarea tuturor cabinetelor medicale şcolare Spitalului Clinic Municipal Oradea, din dorinţa de a oferi asistenţă medicală permanentă, în condiţii normale, elevilor de pe teritoriul municipiului Oradea, iar prin colaborarea cu Inspectoratul Şcolar, Spitalul Clinic Municipal şi Primăria Oradea, să derulăm proiecte care să permită dotarea, încadrarea cu personal şi asistenţă medicală competentă pentru elevi în fiecare zi. A doua iniţiativă este întărirea medicinii primare (medicii de familie), printr-un parteneriat normal şi eficient între Primărie şi aceştia, prin vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea Primăriei, cu condiţia ca serviciile aferente, precum şi aspectul cabinetelor, al sălilor de aşteptare să fie cel potrivit pentru un municipiu care-şi respectă cetăţenii. Cea de-a treia iniţiativă se referă la unificarea spitalelor municipalităţii, primordiale în acest sens fiind grija şi respectul faţă de cetăţenii municipiului Oradea.

R: Apreciaţi că este normal ca persoane controversate aflate pe diverse niveluri de decizie în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea să coordoneze activităţi clinice atât în unităţi de stat, cât şi în clinici private?

G.C.: Aş dori ca la această întrebare să nu răspund, deoarece sunt conştient că aş fi subiectiv. Am ajuns la concluzia că tot ce legea nu interzice se poate face. Sectorul privat este foarte important, necesită curaj, asumarea riscurilor şi, în multe domenii, pionierat. Am tot respectul faţă de spitalele private, dar sunt adeptul sistemului public. Avem datoria în sistemul public să creăm condiţii cât mai bune pentru pacienţi şi aici municipalitatea ar trebui să aibă un rol foarte important şi, de ce să nu o recunoaştem, o concurenţă loială, corectă duce la progres.