Dintre cauzele deceselor din România, Afecţiunile cardiovasculare se situează, la ora actuală, pe primul loc ca număr de îmbolnăviri, dar şi ca număr de decese, în majoritatea ţărilor de pe glob, în mod deoesebit în ţările foste comuniste. Potrivit statisticilor, România ocupă un loc nicidecum onorabil, din acest punct de vedere. Alături de Albania, mortalitatea prin boli cardiovasculare în ţara noastră este pe primul loc, înaintea deceselor prin cancer sau accidente de circulaţie. În judeţul Bihor, din numărul total de decese înregistrate în luna februarie a acestui an, 17 au fost cauzate de diferite forme de cardiopatie ischemică. Numărul total de bolnavi cardiovasculari din judeţ, care figurau în baza de date până la 29 februarie, era de 70.453, ceea ce înseamnă că o optime au fost diagnosticaţi cu hipertensiune arterială, iar aproximativ 27.000 cu cardiopatie ischemică. Factori favorizanţi şi cauze 70% dintre afecţiunile cardiace au la bază procesul de ateroscleroză, iar 30%, diferiţi factori infecţioşi, malformaţii congenitale ale unor vase coronare, precum şi factori genetici care produc afecţiuni ale muşchiului miocardic. Aceştia din urmă sunt, însă, răspunzători de cel mai mare procentaj de mortalitate, prin gravitatea evoluţiei bolii. Factorii de risc care concură la apariţia suferinţei coronare, respectiv a infarctului miocardic (forma cea mai evoluată de obstrucţie aterosclerotică) sunt: fumatul, dislipidemiile, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, sedentarismul, sexul, vârsta etc. Inima şi problemele emoţionale În literatura de profil esoteric, inima reprezintă centrul iubirii şi siguranţa. Pornind de la lucrările unei profesoare de metafizică, Louise L. Hay, autoare a 27 de cărţi best-seller din domeniu, Eli Cătană şi Sorin Roşca, din cadrul Asociaţiei Cristal Life, au explicat, în volumul "Afirmaţii vindecătoare", cauzele afecţiunilor cardiace, precum şi necesitatea unui nou model de gândire, cu rol în dezvoltarea puterii umane creatoare proprii, pentru creşterea personală şi autovindecare. Din acest punct de vedere, afecţiunile inimii sunt cauzate, în general, de stagnarea unor probleme emoţionale, pierderea bucuriei, împietrire sufletească, stres şi încordare. În acest sens, autorii recomandă rostirea unor afirmaţii (în gând, dimineaţa, la trezire, şi seara, înainte de culcare), care au dublu rol: atât de modelare interioară, dar şi curativ, cum este spre exemplu: "Bucurie! Bucurie! Bucurie! Permit, cu iubire, bucuriei să curgă prin mintea, trupul şi experienţa mea" sau "Inima mea bate în ritmul iubirii". A fost făcută, de asemenea, corelaţia dintre hipertensiunea arterială şi diverse probleme emoţionale care există de mult timp, rămânând nerezolvate. Unele dintre afirmaţiile ajutătoare recomandate în acest caz ar putea fi de genul: "Mă eliberez cu bucurie de trecut, sunt în pace" sau "Cu bucurie mă desprind de trecut cu toate urmările lui şi sunt în linişte şi pace deplină". Câteva explicaţii date apariţiei hipotensiunii arteriale sunt: lipsa de iubire cu care o persoană s-a confruntat în copilărie, precum şi o atitudine de renunţare şi descurajare la vârsta maturităţii "La ce bun? Oricum nu va merge". În această situaţie este indicată rostirea unor afirmaţii precum: "Acum aleg să trăiesc în sfera bucuriei a clipei prezente. Viaţa mea e o continuă sărbătoare, plină de fericire". Autorii fac, de asemenea, referiri la atacul de cord, care este generat de o atitudine de neglijare sau de pierdere a bucuriei inimii, în favoarea banilor sau a poziţiei sociale. În acest caz, se pot rosti afirmaţii, ca de exemplu "Aduc înapoi bucuria în centrul inimii mele. Exprim numai iubirea pentru toţi şi o exprim mereu". Tratament Prof dr. Aurel Lazăr, şeful Clinicii de Cardiologie din Oradea a precizat că, pentru a interveni în evoluţia nefastă a bolii, cercetările medicale au mers în direcţia descoperirii de medicamente care să împiedice procesul de obstrucţie a vaselor coronariene, să acţioneze asupra factorului infecţios cu rol în aterogeneză, asupra factorului dislipidemic, a combaterii hipercoagulabilităţii sângelui şi a spasmului corornarian. "Dintre acestea amintim: statinele, inhibitorii enzimei de conversie, betablocantele, blocante ale canalelor de calciu, nitriţii, agenţii antiplachetari etc. Tratamentul cu statine, care este efoarte costisitor, se face în ţările dezvoltate chiar înaintea apariţiei bolii, sub formă de profilaxie primară)", a menţionat prof. dr. Aurel Lazăr. În situaţii de urgenţă (sindroame coronariene acute), intervenţia prin dezobstrucţie sau implantare de alte vase coronare este o metodă foarte frecventă folosită la ora actuală în Clinicile de Chirurgie Cardiovasculară cu rezultate foarte bune. Profilaxie Prof dr. Aurel Lazăr a apreciat că este imposibilă acordarea unei asistenţe medicale de calitate fără o dotare cu aparatură adecvată de laborator, aparatură pentru investigaţii cardiovasculare, fără medicamente cu specific cardiologic, dar nici fără o alimentaţie echilibrată a pacienţilor. "În România, din lipsa factorului economico-financiar, respectiv a finanţării adecvate a sectorului sanitar, profilaxia o facem după ce boala s-a produs, pentru a preveni eventualele recăderi sau complicaţii ale bolii", a adăugat şeful Clinicii de Cardiologie din Oradea. Pentru a preveni îmbolnăvirea este necesară adoptarea unui stil de viaţă igienic, cu o alimentaţie săracă în grăsimi animale, cu evitarea supragreutăţii prin consum alimentar adecvat caloric cu munca depusă. Specialiştii recomandă, de asemenea, evitarea, pe cât posibil, a fumatului, care produce constricţii vasculare, şi a stresului emoţional, care determină deversarea de catecolamine în circulaţie, substanţe ce produc constricţia vaselor.