Leziunile permanente la nivelul pereţilor arterelor, accidentul vascular cerebral şi infarctul miocardic pot fi consecinţe ale hipertensiunii arteriale netratate. Disfuncţiile renale, dar şi factorii care ţin de stilul de viaţă, precum consumul ridicat de sare, de cafea, de alcool şi obezitatea pot determina apariţia hipertensiunii. Toate acestea au fost prezentate ieri de specialiştii DSP Bihor cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva hipertensiunii, celebrată în întreaga lume pe 17 mai.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, 6% din decesele înregistrate pe glob sunt atribuite hipertensiunii arteriale (HTA). Se estimează că rata mortalitaţii datorate acestei afecţiuni va urca de la 1,4% în 2008 la 2,1% în 2040.
În Europa incidenţa acestei boli este mai mare decât în SUA (28%) şi Canada (27%), China (20%) sau Coreea de Sud (22,9%). Ţara cu cel mai mic procent este Grecia (31,1%), urmată de Suedia şi Italia (38%), Marea Britanie şi Cehia (42%), Spania (47%) şi Germania (55%). România se situează undeva la mijlocul acestui clasament cu 44,9%, conform statisticilor Soietăţii Române de Nefrologie aproximativ 5 milioane de românii fiind hipertensivi. În judeţul Bihor se înregistrează un procent sub media naţională, dar în toate cazurile prevalenţa reală este mai mare, deoarece sunt înregistrate doar cazurile pe bolnavi diagnosticaţi. De asemenea, prevalenţa la bărbaţi este în mod semnificativ mai crescută la bărbaţi decât la femei. Dacă până în jurul vârstei de 50-55 de ani numărul bărbaţilor cu HTA este mai mare, după vârsta de 55 de ani creşte şi numărul femeilor cu acest diagnostic.
„Tema campaniei noastre, pe care am început-o încă din luna aprilie, constă în conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa măsurării periodice a tensiunii arteriale" a spus directorul executiv adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Zoe Bitea. Perioada de derularea a campaniei este în intervalul 25 aprilie-30 mai fiind tipăriţi şi 10.000 de fluturaşi în care sunt prezentate câteva sfaturi esenţiale şi principalele coordonate medicale ale boli, populaţia fiind îndemnată ca cel puţin o dată la şase luni să-şi măsoare tensiunea arterială la un cadru medical.
Specialiştii din cadrul Biroului Promovarea Sănătăţii au prezentat apoi principalele activităţi din calendarul de lucru în prevenirea HTA. Foarte multe acţiuni se vor derula în unităţile de învăţământ, elevii şi studenţii fiind informaţi despre beneficiile adoptării unui stil de viaţă sănătos, cu efect direct în prevenirea hipertensiunii arteriale.

HTA - boala ascunsă

Hipertensiunea arterială reprezintă creşterea peste valoarea normală a presiunii sângelui prin artere. Ea poate fi diagnosticată prin măsurarea repetată a două valori: tensiunea sistolică şi tensiunea diastolică. Valoarea sistolică este dată de presiunea sângelui asupra pereţilor vasculari imediat după ce inima a pompat sângele în artere. Cea de-a doua valoare, tensiunea diastolică, reprezintă presiunea sângelui în intervalul dintre două contracţii cardiace, când inima se umple cu sânge. Valoarea optimă a tensiunii este de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur), odată cu înaintarea în vârstă valorile normale fiind 135/85 mmHg. Peste 70% din cazurile de hipertensiune sunt provocate de ateroscleroză, îngustare a arterelor, cauzată de depunerea unor plăci de aterom (grăsime) pe pereţii acestora.
Excesul de sodiu şi deficitul de magneziu sunt factori implicaţi în creşterea tensiunii arteriale, arată studiile. Specialiştii recomandă ca persoanele cu tensiune ridicată să nu consume mai mult de 6 g de sare pe zi. Pe de altă parte, magneziul este un mineral cu rol vasodilatator. În cazul în care există în organism un deficit de magneziu, pereţii vasculari se contractă şi efectul constrictor determină hipertensiune.
Stilul de viaţă joacă un rol esenţial în controlul hipertensiunii arteriale. Studiile au arătat că hipertensivii care-şi ţin boala sub control cu ajutorul stilului de viaţă pot ajunge, la un moment dat, să reducă dozele de medicamente sau chiar să renunţe definitiv la ele. Condiţia este să se respecte o serie de reguli privind alimentaţia, mişcarea şi gestionarea stresului.