Cunoştinţele despre nutriţie sunt folositoare fiecărei familii pentru a-şi menţine sănătatea şi a avea o viaţă fericită. Puţini oameni sunt cu adevărat interesaţi de propria dietetică şi există o mulţime de prejudecăţi: unii presupun că doar cei "graşi" trebuie să aibă grijă la ce mănâncă, alţii tind să creadă că cele mai multe alimente sunt nocive.

Porţiile zilnice de hrană trebuie adaptate în funcţie de necesităţile energetice ale fiecăruia. Vârsta şi genul sunt principalele lucruri care determină consumul zilnic de energie, deci necesarul de calorii. Alţi factori care trebuie luaţi în calcul la alcătuirea meniurilor sunt: tipul de activitate pe care o depune o persoană (de la sedentar, la sportiv), gradul de stres şi, desigur, greutatea. Astfel: zilnic, o persoană ar fi ideal să consume următoarele cantităţi: lipide - grăsimi (1 g/kilogram corp); glucide - carbohidraţi şi zaharuri (4 - 7 g/kilogram corp); protide - proteine (1,5 g/kilogram corp). Lipidele sau grăsimile sunt armele cu două tăişuri din alimentaţia noastră: pe de o parte, sunt indispensabile vieţii şi menţinerii sănătăţii, pe de alta, excesul de lipide poate provoca obezitate, iar mult temuta depunere a grăsimilor pe artere creşte riscul bolilor cardiovasculare, al aterosclerozei etc. De aceea, lumea medicală a împărţit sursele de lipide în două tabere: cele care furnizează aşa-numitele "grăsimi bune" (uleiurile vegetale, carnea de peşte) şi cele cu "grăsimi rele" (grăsimea de porc sau de vită, untul, lactatele, semipreparatele din carne etc.). Această clasificare nu înseamnă că trebuie să vă lipsiţi total de cele rele. Important este să le consumaţi cu moderaţie. Când evaluaţi cantitatea de lipide din alimentaţie, va trebui să vă gândiţi şi la sursele "ascunse" de grăsimi, pentru că multe semipreparate, prăjeli sau dulciuri conţin grăsimi în exces. Oricum, din punct de vedere caloric, lipidele ar trebui să furnizeze 25 - 30% din necesarul zilnic de kilocalorii (un gram de lipide ne oferă 9 kcal).

Glucidele. Carbohidraţii pot fi împărţiţi în două categorii: carbohidraţi simpli (care se digeră extrem de repede, precum fructoza din fructe, lactoza din lapte şi zaharoza din zaharurile rafinate) şi carbohidraţi complecşi (care provin din cereale, făinoase, banane, cartofi etc. şi care, prin conţinutul ridicat de fibre, ajută la digestie). Glucoza extrasă de organism din carbohidraţi este şi sursa fundamentală de energie a organsimului. Un gram de glucide furnizează 4 kcal. Mulţi cred că glucidele sunt, după grăsimi, al doilea factor care determină îngrăşarea, dar adevărul este că şi de această dată conteaza cantitatea şi calitatea carbohidraţilor ingeraţi. Cartofii sau orezul nu îngraşă în mod special, iar amidonul conţinut de acestea este o importantă sursă de glucide. Nu uitaţi că glucidele sunt combustibil pentru creier. Proteinele pot fi găsite, în principal, în carne, însă ele sunt furnizate şi de unele alimente vegetale (mult lăudata soia, de pildă). Dar cei mai mulţi specialişti sunt de părere că protidele animale sunt superioare celor vegetale, pentru că din fiecare din acestea din urmă lipsesc unii aminoacizi esenţiali (pe care organismul nostru nu-i poate sintetiza şi trebuie să-i ia ca atare din hrană). Un gram de proteine valorează 4 kcal, aşa că, atunci când veţi calcula necesarul zilnic de proteine al unei persoane, puteţi afla exact şi câte kcal îi furnizează acestea. Pe lângă carne şi peşte, bogate în proteine sunt şi ouăle şi lactatele. Cerealele şi leguminoasele conţin cantităţi scăzute de proteine.