Nici judeţul Bihor nu a fost ocolit de criza de medici cu care se confruntă unele spitale din ţară. Din cele 32 de posturi scoase la concurs de Ministerul Sănătăţii, pentru medicii rezidenţi, doar şase s-au ocupat. Potrivit şefului Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, şi medicii bihoreni primesc constant oferte de muncă în ţările de peste hotare, iar cei mai mulţi acceptă, fiind atraşi de condiţiile bune de muncă şi salarizare.

Dacă la Facultatea de Medicină şi Farmacie, din Oradea, tot mai mulţi studenţi străini optează pentru cursurile instituţiei, la examenele pentru ocuparea posturilor de medici, numărul candidaţilor este indirect proporţional. Condiţiile de muncă oferite în spitalele de peste hotare îi atrag tot mai mult pe medicii bihoreni, care se lasă uşor convinşi de firmele de recrutare. Numărul exact al cadrelor sanitare din Bihor care au ales să profeseze peste graniţă nu se cunoaşte cu exactitate, însă prezenţa slabă la examenele pentru ocuparea posturilor în unităţile sanitare din judeţ demonstrează acest fapt. Astfel că din cele 32 de posturi vacante în spitale doar şase au fost ocupate. De asemenea, în opinia dr. Dorel Ţârţ, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor, la finalizarea cursurilor Facultăţii de Medicină şi Farmacie tot mai puţini studenţi se orientează către o specialitate, mulţi renunţând la continuarea studiilor şi parcurgerea etapelor necesare profesiei de medic. Dacă până în prezent, judeţul nostru se confrunta cu migraţia bolnavilor peste hotare, întrucât orice pacient se poate trata fără probleme în ţările Uniunii Europene, costurile fiind decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, acuma a apărut şi problema deficitului de medici.

Părăsesc ţara pentru condiţii mai bune
Potrivit datelor naţionale, peste 20% dintre medicii români pleacă să profeseze peste hotare, cei mai mulţi cu vârsta până în 35 de ani. Directorul DSP, dr. Marius Pîrcioagă, spune că medicii aleg această variantă, fiind motivaţi de salariile mari oferite peste hotare şi posibilitatea de a duce un trai mult mai bun, alături de familie. "Medicii noştri preferă să muncească în ţările europene pentru salarii care pornesc de la 5.000 de euro, reuşind, în acelaşi timp, să ofere şi familiei o siguranţă. În ţară, autorităţile locale ar trebui să oprească acest fenomen, prin asigurarea, pe lângă locurile de muncă, şi a unor venituri lunare în conformitate cu serviciile prestate, locuinţe de serviciu sau măcar să le faciliteze transportul în localităţile în care profesează atât lor, cât şi familiilor acestora", a explicat dr. Pîrcioagă. Reprezentanţii din domeniul sănătăţii sunt de părere că stoparea fenomenului de migrare a medicilor în ţările străine se poate realiza prin motivarea acestora cu salarii mai bune, diverse facilităţi atât pentru ei, cât şi pentru familiile acestora, dar mai ales prin condiţii de muncă optime în spitale.