Proprietăţile medicinale ale plantelor se datoresc unor compuşi chimici, cum sunt vitaminele, sărurile minerale şi compuşii organici.
Bogăţia plantelor în astfel de produşi le transformă în surse de producere a unor medicamente - urzica se foloseşte pentru extracţia industrială a vitaminei A. Produsul natural este mult mai activ decât cel preparat prin sinteză chimică - este cazul vitaminei C. Astăzi, circa un sfert din totalul medicamentelor este de origine vegetală şi proporţia lor este în creştere, pe măsura cunoaşterii în amănunt a proprietăţilor principiilor active din plantele exotice. Alte surse de medicamente, în afară de cele de origine vegetală, sunt medicamentele de origine marină sau care se extrag din insecte. Aceste medicamente au avantaje în sensul că nu dau fenomenul de dependenţă, au efecte asemănătoare celor sintetice sau chiar mai puternice şi nu prezintă fenomene secundare. Muşeţelul conţine o substanţă cu calităţi de antispastic muscular, alta cu caracter antiinflamator şi antireumatic, alta care inhibă ulcerul gastric produs de medicamentele antiinflamatoare şi antireumatice (ca salicilamida) şi una care inhibă ulcerul produs de alcool sau de stres. Pătlagina conţine mult acid citric, care produce contracţia colecistului, fiind deci colagog. Lemnul dulce conţine fitosteroli cu calităţi hormonale (de estrogeni), mai conţine o substanţă asemănătoare dezoxicorticosteronei şi alta asemănătoare A.C.T.H.-ului, toţi hormoni coricosteroizi cu acţiune antiinflamatoare folosiţi în boala lui Addison, respectiv în artrita reumatoidă. Cicoarea conţine acid cicoric, cu acţiune asemănătoare cinarinei, folosită în afecţiuni hepatice, ca hipolipemiant - factor de scădere a grăsimilor din sânge. Anghinarea (foto) are ca principiu activ cynarina, produs activ în combaterea hiperlipemiei. Iarba mare (Inula helenium) conţine o substanţă cu o compoziţie chimică asemănătoare santoninei şi o alta cu o compoziţie chimică asemănătoare nistatinului (prima este o substanţă care combate paraziţii intestinali, iar a doua este antifungică. Păpădia (foto) are o acţiune asemănătoare calomelului, cu contracţii ale colecistului (acţiune colagogă). Rădăcinile de obligeană conţin o substanţă tranchilizantă de tip promazină, folosită în anorexia nervoasă. Nucul conţine foarte multe catechine, care sunt de 10 ori mai active decât indometacinul. Cojile de nuci nu conţin iod, ci taninuri. Iodul asociat nucilor este în sol. Hameiul conţine metilbutenol, asemănător metilpentinolului, cu acţiune hipnotică şi sedativă. Din angelică (foto) se extrage o substanţă sedativă asemănătoare libriumului sau napotonului, pentru cei care nu mai găsesc asemenea medicamente. Odoleanul are acţiune asemănătoare meprobamatului şi diferită de amfetamine, putând fi folosită ca medicament antidrog, iar roiniţa are o acţiune asemănătoare papaverinei.