Busuiocul are proprietăţi antiseptice intestinale, antispastice, şi neuroendocrinotonice (acţionează, în special, asupra glandelor corticosuprarenale), fiind larg utilizat în cazul asteniilor nervoase, în spasme gastrice şi infecţii intestinale. Toate aceste proprietăţi se bazează pe compoziţia chimică a uleiului volatil de busuioc, obţinut prin antrenare cu vapori de apă. Isopul şi rozmarinul conţin borneol, care are o acţiune antimicrobiană şi de stimulare a glandelor corticosuprarenale. Uleiul de scorţişoară este un bun stimulent al funcţiilor circulatorii, cardiace şi respiratorii, având în acelaşi timp şi proprietăţi antiseptice, hemostatice şi vermifuge. Pentru afecţiuni pulmonare (bronşite, gripă, tuberculoză), aromoterapia recomandă un amestec din uleiuri de jneapăn, salvie, cimbru (câte 1 ml din fiecare), mentă, eucalipt (cîte 2 ml din fiecare) şi alcool etilic (100 ml). Adulţii vor lua cîte 25 de picături, de 3 ori/zi, în puţină apă călduţă îndulcită, copiii între 7-12 ani vor lua câte 10 picături, de 3 ori/zic, iar copiii între 4-6 ani vor lua câte 3 picături, de 3 ori/zi. În migrene, dureri de cap, guturai se recomandă amestecul din uleiuri de anason şi jneapăn (5 ml din fiecare), mentă şi brad (10 ml din fiecare), glicerină (20 g) şi alcool etilic (50 ml). Se ung tâmplele şi fruntea, de 2-3 ori/zi. Pentru ameliorarea durerilor reumatice se prepară un amestec din uleiuri volatile de muşeţel şi şovârv (3 ml din fiecare), brad (5 ml), ienupăr (10 ml) şi ardei iute (150 ml). Se fac fricţiuni cu acest amestec în locurile dureroase. În astenia sexuală se recomandă utilizarea uleiurilor de ghimbir, angelică, sau de santal.