Accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral (prescurtat AVC) este o afecţiune care se declanşează în mod neaşteptat, la oameni cu diferite vârste, în general peste vârsta de 55 ani. Creşterea numărului de cazuri de AVC în ultima lună cu peste 15% în cazuistica Serviciului de Ambulanţă Bihor, în special apariţia acestei afecţiuni la tineri, ne determină să vă dăm câteva sfaturi medicale utile despre această afecţiune. Un accident vascular cerebral este oprirea subită a funcţionării creierului. El este cauzat de stoparea circulaţiei sangvine spre creier (cheag de sânge, spasm vascular) sau de ruptura unui vas sangvin în creier, provocând astfel moartea celulelor cerebrale ale părţii creierului care este afectată, oprind funcţionarea părţilor corpului pe care le comandă. Creierul este foarte sensibil la orice întrerupere a aportului de oxigen. Dacă aportul de sânge şi de oxigen este întrerupt destul de mult timp, o parte a celulelor creierului mor. Principalele semne ale unui accident vascular cerebral sunt: o amorţire sau o slăbire bruscă a forţei într-o parte a corpului, care poate ajunge până la paralizarea completă a unei părţi a corpului (faţă, braţe, picioare), pierderea vorbirii sau dificultatea de a înţelege cuvinte sau de a citi. Persoana afectată poate să nu fie capabilă de a găsi un cuvânt potrivit, poate resimţi o slăbiciune în maxilar sau să aibă o lipsă de coordonare cu propria limbă, îşi poate pierde vederea sau poate vedea dublu, poate avea dureri mari de cap, însoţite de stare de greaţă şi somnolenţă, ameţeli sau senzaţie de învârtire. De asemenea, poate suferi căderi bruşte, instabilitate, mişcările îi pot fi stângace, îşi poate pierde inexplicabil cunoştinţa, îi poate tremura o parte a corpului (un braţ, un picior), poate avea dificultăţi la înghiţirea alimentelor, mers nesigur, dezechilibru. Cauza majoră a accidentului vascular cerebral rămâne ateroscleroza, ai cărei factori de risc importanţi sunt hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială şi tabagismul. Obezitatea, diabetul zaharat, inactivitatea fizică şi stresul sunt, de asemenea, factori importanţi. Ateroscleroza antrenează îngustarea sau blocarea vaselor sangvine care alimentează creierul şi sunt responsabile de 20-25 la sută din accidentele vasculare cerebrale embolice. Fibrilaţia auriculară, o aritmie cardiacă destul de frecventă, reprezintă una dintre cauzele principale ale formării cheagurilor în inimă; aceste cheaguri, dacă sunt mari, se pot fragmenta la un moment dat şi pot ajunge la nivelul vaselor din creier pe care le pot înfunda, ducând la apariţia AVC. Un accident vascular cerebral de origine hemoragică este rezultatul ruperii bruşte a unei artere cerebrale. Leziunile cerebrale hemoragice reprezintă 20 la sută din accidentele vasculare cerebrale şi pot fi cauzate de: ruptura unei mici artere profunde a creierului datorată unei hipertensiuni de lungă durată, spargerea unui anevrism sau o malformaţie arterovenoasă. După vârsta de 55 de ani, la fiecare 10 ani, riscurile unui accident vascular cerebral se dublează, indiferent de sex. Riscurile apariţiei unui atac vascular cerebral cresc dacă: fumaţi, suferiţi de hipertensiune, boală de inimă, diabet, obezitate. Anumite modificări în modul dumneavostră de viaţă vă pot ajuta să evitaţi apariţia unui AVC. Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale pot fi evitate prin adoptarea unor măsuri preventive. Aceste măsuri sunt: controlarea şi prevenirea diabetului, controlarea nivelurilor colesterolului, micşorarea numărului de ţigări, evitarea consumului de alcool, controlarea hipertensiunii arteriale (hipertensiunea este factorul controlabil cel mai important; cu cât tensiunea este mai ridicată cu atât sunt mai mari riscurile; verificaţi-vă regulat tensiunea arterială!), evitarea combinaţiei dintre contraceptivele orale şi tabagism, consumaţi legume şi fructe proaspete, evitaţi excesul de sare în alimentaţie, faceţi mişcare. Este important să nu ignoraţi simptomele unui accident vascular cerebral, chiar dacă, la prima vedere, par nesemnificative şi chiar dacă dispar complet. Simptomele pot dura doar 10-15 minute, dar trebuie să apelaţi la sfaturile medicilor pentru a preveni apariţia unor afecţiuni mai periculoase.