Vaccinul antigripal, între teamă şi certitudine Una dintre întrebările frecvente puse unui medic de familie de către pacenţi odată cu începerea sezonului rece este: "Să îmi fac vaccinul antigripal?" Infecţia gripală determină o morbiditate ridicată, complicaţii mari, iar unele cazuri se pot solda chiar cu deces. Ca atare vaccinarea este promovată la nivel mondial tocmai pentru a reduce numărul îmbolnăvirilor şi, de ce nu, costurile medicale şi socio-economice. Categoriile de persoane vizate de vaccinoprevenţie sunt: copiii, bătrânii peste 65 de ani, bolnavii de afecţiuni ca: astm, bronhopneumopatie cronică obstructivă, diabet, hipertensiune arterială, SIDA/HIV, boli cronice ale aparatului cardiovascular şi renal, cancer. La acestea se adaugă şi persoanele instituţionalizate, precum şi personalul din Sănătate, Învăţământ şi din serviciile implicate în desfăşurarea normală a vieţii şi colectivităţilor umane. Vaccinul are puţine contraindicaţii cunoscute de medici şi nu comportă riscuri majore la administrare, iar efectele adverse sunt rare şi minore, reprezentate mai ales de frisoane, roşeaţă la locul injectării şi mici ascensiuni febrile. Punând în balanţă acestea şi eficacitatea vaccinului, este recomandabilă efectuarea lui, mai ales dacă persoana se regăseşte în categoriile mai sus amintite. Personal, recomand vaccinarea tuturor persoanelor şi în special a celor cu imunitate scăzută, susceptibile la îmbolnăviri. Vaccinarea trebuie făcută sub supraveghere medicală şi de preferat de către medicul de familie, care cunoaşte pacientul şi toate problemele lui de sănătate. Nu este de neglijat nici faptul că o parte dintre pacienţi, cei din categoriile defavorizate primesc acest vaccin gratuit, în limita stocurilor aprobate de Ministerul Sănătăţii, mai puţin prin cabinetele de medicină de familie şi mai mult prin spital şi colectivităţi. Ca atare, vaccinul antigripal este recomandat tuturor, se poate utiliza fără restricţii majore şi este de preferat a fi făcut cât mai devreme nu atunci când există deja epidemia de gripă. Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare IACRS reprezintă infecţia brusc aparută, difuză, ce cuprinde simultan sau secvenţial segmente superioare ale căilor prin care circulă aerul spre plămâni : nas-rinită, sinus-sinuzită, urechea medie-otită medie, ,gât-faringită, amigdalită, adenoidită. IACRS se înregistrează pe toată durata anului, dar pot deveni mai frecvente sau chiar epidemice în sezonul rece şi în perioadele de trecere de la un anotimp la altul. Frecvenţa, uneori deosebit de ridicată în perioada de toamnă-iarnă-primavară, a IACRS, este cauzată de oscilaţiile termice ale mediului înconjurator, frig, umiditate, vânt, ceaţă, modificări în regimul nutriţional şi aglomeraţie. În aceste condiţii, căile respiratorii îşi pierd capacitatea de apărare şi devin "porţi de intrare" pentru agenţii infecţioşi. Poate debuta cu agitaţie, indispoziţie, lipsa poftei de mâncare, strănut, frisoane; după această perioadă, în care precis nu ştiţi ce vi se întâmplă, poate apărea febră moderată sau mare, scurgeri nazale, durere cu multiple localizări (ceafă, frunte, pomeţi, urechi, gât), tuse cu sau fără expectoraţie. Unele forme de IACRS se pot rezuma la câteva din simptomele descrise, după câteva zile sputând surveni vindecarea. Uneori infecţia se poate extinde spre căile respiratorii inferioare: laringe, trahee, bronhii, plămâni. Copiii, vârstnicii, bolnavii cronici, gravidele şi alte grupuri cu risc crescut sunt mai expuse la infecţii ale aparatului respirator superior şi pot face mai frecvent forme grave cu complicaţii şi chiar decese. Prevenirea infecţiilor căilor aeriene superioare beneficiază de mijloace la îndemâna tuturor: protecţia copiilor, vârstnicilor, gravidelor şi a altor categorii cu risc, prin evitarea aglomeraţiilor, aerisirea încăperilor, alimentaţia echilibrată, mişcarea în liber, alternarea eforturilor fizice şi intelectuale cu repausul. În cazul semnalării unor îmbolnăviri acute ale aparatului respirator,se va proceda la izolarea imediată a pacienţilor,pentru a proteja persoanele din anturaj, se vor intensifica măsurile igienico-sanitare şi educaţionale, precum folosirea batistei şi a măştilor de tifon, mai ales în cazul mamelor care alăptează, pentru a evita răspândirea picăturilor septice şi se va consulta medicul de familie. Tendinţa actualăa populaţiei este ca la primele semne de boală să recurgă la automedicaţie cu antibiotice. Aceste infecţii a căilor aeriene superioare sunt date în majoritatea cazurilor de către viruşi (90%) şi într-un procent mai scăzut de către bacterii şi alţi agenţi patogeni (10%). Antibioticele în infecţiile virale nu au nici un efect, dimpotrivă, pot agrava starea de sănătate prin apariţia complicaţiilor sau prelungirea bolii. La primele semne de boală, în primul rând, nu consumaţi antibiotice, ci adresaţi-vă medicului. În cazul în care nu puteţi să vă contactaţi medicul de familie, puteţi primi la orice oră sfaturi medicale generale la numărul de telefon 0259-411313, de la medicul coordonator de tură al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bihor. Dacă starea dumneavoastră se complică, atunci obligatoriu va trebui să mergeţi la medic pentru a stabili diagnosticul, tratamentul şi, eventual, internarea într-un serviciu medical de specialitate. Telefoanele de urgenţă medicală sunt: 112 sau 961. Dr. Emil Boţcău - medic M.G. cu competenţă în urgenţe medico-chirurgicale - Serviciul de Ambulanţă Oradea