Datoriile mari acumulate de unele spitale au determinat furnizorii de medicamente şi materiale sanitare să ameninţe din nou cu sistarea livrării de produse medicale către aceste unităţi. În judeţul nostru, cele mai mari datorii acumulate s-au înregistrat la Spitalul Municipal Salonta şi la Maternitatea din Oradea. Suma datoriilor la nivel naţional se cifrează la 1.800 de miliarde de lei. Bani insuficienţi pentru utilităţi şi materiale sanitare În ceea ce priveşte Spitalul Clinic de Copii Oradea, aşa cum ne-a precizat dr. Gheorghe Carp, directorul unităţii, banii primiţi la ultima rectificare de buget, acordată în luna decembrie anul trecut, au fost suficienţi pentru salariile personalului, care a încasat prima tranşă de bani pentru luna decembrie a anului trecut, restul urmând să se acorde în această lună pentru a doua jumătate a lui decembrie. Nu acelaşi lucru se poate spune şi referitor la capitolele utilităţi şi materiale sanitare, unde bugetul a fost insuficient, exceptând medicamentele, unitatea rezervându-şi fonduri pentru aplicarea tratamentelor corespunzătoare pacienţilor. Buget înjumătăţit, faţă de 2003 Şi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Oradea au fost achitate o parte din cheltuielile de personal şi materiale sanitare către furnizori, cealaltă parte urmând a fi acoperită din diferenţele băneşti ce se vor acorda de către CAS în ianuarie pentru decembrie. "La capitolul medicamente, au mai fost lipsuri, în special la vaccinul antirabic, întrucât nu am dispus de bani în numerar. Astfel, pentru a depăşi această situaţie, am solicitat în mod expres Institutului Cantacuzino, din Bucureşti, să ne livreze 40 de cutii de vaccin antirabic, pe datorie. Situaţia a fost rezolvată pentru moment, dar stocul se va epuiza în decurs de circa două luni", a precizat dr. Sonia Drăghici, directoarea Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Oradea. Aceeaşi sursă a mai declarat că, de altfel, bugetul alocat unităţii pe care o conduce, în 2004, pentru medicamente şi materiale sanitare, a fost pe jumătate faţă de precedentul an (doar 1,5 miliarde lei, comparativ cu 3 miliarde lei câte s-au acordat în 2003). An fără dificultăţi materiale pentru spitalul din Beiuş Din punct de vedere financiar, pentru Spitalul Teritorial "Episcop Nicolae Popovici", din Beiuş, 2004 s-a dovedit a fi un an fără probleme deosebite, ba dimpotrivă. Directoarea unităţii spitaliceşti, dr. Doina Câlniceanu, a afirmat că atât referitor la cheltuielile de personal, cât şi la cele pentru materiale sanitare, inclusiv medicamente, unitatea a trecut cu bine 2004, fără dificultăţi. Mai mult, pe lângă cele 50 de miliarde de lei, primiţi de la CAS Bihor, unitatea a mai beneficiat de încă 17 miliarde lei, bani obţinuţi prin venituri proprii (servicii medicale la cerere) şi din fonduri alocate de Primăria Beiuş, reuşind chiar să doteze cu aparatură nouă unele secţii. Un an rezonabil, la Spitalul de Recuperare din Băile Felix Aşa cum a apreciat directoarea untăţii, conf. univ. dr. Mariana Mihailov, din punct de vedere financiar, anul 2004 a fost rezonabil: "Am reuşit să păşim în noul an aproape fără nici o datorie în afara celor curente, de utilităţi şi întreţinere". Salariile personalului au fost plătite la timp, iar cheltuielile cu materialele sanitare şi medicamentele, în urma suplimentării de buget acordate de CAS, au dus la un bilanţ care evidenţiază rezultate mai bune decât în precedentul an. Directoarea spitalului a mai afirmat că, deşi nu s-au făcut investiţii în reparaţii de amploare (cu toate că şi acestea ar fi necesare), unitatea s-a menţinut la limita de supravieţuire. Datorii la furnizori, în special pentru materiale sanitare Nu la fel au decurs lucrurile la Spitalul Municipal Salonta, care a intrat în noul an cu datorii mari. De menţionat însă că unitatea este singura din teritoriu în care s-a început din acest an finanţarea pe caz ponderat (DRG, Diagnostic Related Groups). "Dacă salariile am reuşit să le achităm, greu, dar am reuşit, am înregistrat datorii la toţi furnizorii şi în special la capitolul materiale sanitare, întrucât finanţarea nu a acoperit activitatea pe care am efectuat-o, mai ales în ultima perioadă a anului, când bugetul alocat a fost mult departe de necesităţi", a precizat jurist Adrian Haţegan, directorul spitalului. Potrivit sursei menţionate, medicamentele necesare au fost asigurate, iar cheltuielile de întreţinere a unităţii au fost şi acestea achitate. Aprovizionare fluentă, dar datorii mari Datorii mari la furnizori (de circa 30 de miliarde de lei) s-au înregistrat în anul trecut şi la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie din Oradea. "Aprovizionarea cu medicamente şi alimente, dar şi materiale sanitare a fost fluentă, dar subfinanţarea cu care s-a confruntat unitatea noastră a determinat acumularea de datorii, în fapt înregistrându-se o medie lunară de câte un miliard de lei sub bugetul necesar ", a apreciat dr. Liana Antal. Deficit la unele medicamente Anul trecut, s-au înregistrat datorii şi la Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Oradea, potrivit directorului Gheorghe Oros, acestea fiind aproximativ asemănătoare cu cele de la sfârşitul anului 2003. Dacă drepturile salariale au fost achitate în întregime, inclusiv bonurile de masă, în ultima parte a anului 2004, a existat deficit în stocul de medicamente, directorul unităţii apreciind că acesta a fost cauzat de metodologia greoaie privind licitaţia naţională. "Şi la capitolul materiale sanitare şi instrumentar medical au fost unele pauze în aprovizionare, dar am apelat la ultimii bani de care mai dispuneam la sfârşitul anului 2004. De fapt, pentru ca lucrurile să decurgă normal din punct de vedere financiar, am mai avea nevoie de 10 miliarde de lei în plus, faţă de bugetul alocat", a mai spus dr. Gheorghe Oros. Bani puţini, cheltuieli mari şi la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "În 2004, finanţarea iniţială a unităţilor noastre a fost în proporţie de 80-85% la capitolul cheltuielilor salariale şi de 65% la capitolul materiale", ne preciza Dacian Foncea, contabil şef la Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie Oradea. La aceasta s-au adăugat sumele repartizate după rectificările bugetare (3). "Am reuşit să achităm salariile pentru întreg personalul la timp, să acordăm şi premiile de 2%, şi tichetele de masă la toţi salariaţii, respectând astfel protocolul încheiat cu Sanitas şi ordinul ministrului Sănătăţii din septembrie 2004. Cât priveşte cheltuielile materiale, iniţial, s-a alocat doar 65% din necesar, rectificările din septembrie, octombrie, noiembrie 2004 au ajuns la noi în decembrie, permiţându-ne să ne achităm datoriile la furnizori (utilităţile). La 1 octombrie 2004, am plătit toate datoriile. Cum unitatea noastră n-a fost întotdeauna în graţii, ne-am obişnuit să ne luăm măsuri suplimentare pentru a putea depăşi orice situaţie financiară deosebită. Economisind ici-colo câte puţin, am reuşit să ne facem un stoc de 2,5 miliarde lei, sumă care depăşeşte cheltuielile la acest capitol prognozate până la 1 aprilie, respectiv pe primul trimestru al anului 2005", ne-a mai precizat Dacian Doncea. Reînfiinţarea secţiei de obstetrică-ginecologie - pe primul loc Cu cele 52 de paturi, secţiile de interne (40) şi pediatrie (12), Spitalul orăşenesc Ştei a făcut faţă solicitării populaţiei arondate, asigurând în condiţii decente asistenţa medicală. "Anul 2004 l-am încheiat fără datorii. În trimestrul IV ne-a fost acoperită întreaga finanţare, reuşind să plătim salariile, cota de 2 % - premii, prima chenzină, urmând ca în ianuarie 2005 să plătim lichidarea. Este nevoie să subliniez că fără ajutorul Primăriei, care ne-a finanţat cu 980 de milioane lei, nu am fi obţinut aceste rezultate. Am intrat în 2005 fără datorii, ceea ce zilnic se adună la cheltuieli se încadrează sub 100 de milioane lei. Of-ul nostru cel mare rămâne reînfiinţarea secţiei de obstetrică-ginecologie, mai ales că populaţia arondată este cuprinsă într-o zonă foarte largă, până în Criştioru de Sus. Sper să ne ajute în acest sens noii noştri aleşi în Parlamentul României", ne preciza Elisabeta Laza, contabil şef. Între reuşita deplină şi viitor auster Cu statut ambiguu multă vreme, chiar pe cale de dispariţie la un moment dat, Spitalul Orăşenesc Aleşd a intrat pe alte coordonate, benefice atât personalului său, cât, mai ales, pacienţilor pe care-i deserveşte. "Am reuşit să aducem salariile la grilă, să le achităm la timp, să le şi majorăm, încheind anul fără arierate la acest capitol", opinează Viorel Scurt, contabil şef la Spitalul Orăşenesc Aleşd. "Dacă la începutul lui 2004, pacienţii îşi cumpărau medicamentele, am reuşit ca, până în decembrie, situaţia să se schimbe în totalitate, bolnavii beneficiind de medicamentaţia necesară în secţiile spitalului nostru. La materialele sanitare, suntem la stadiul de normalitate, iar asigurarea agentului termic este bună. Chiar dacă o perioadă au existat nemulţumiri în rândul personalului privind majorările, ele sunt de domeniul trecutului, noi reuşind pe 2004 să achităm toate drepturile salariale, să acordăm şi bonurile de masă. Cel mai rău ne prezentăm la Ambulatoriul de specialitate unde dotarea lasă mult de dorit, ideea cabinetelor în sistem privat fiind parcă salvarea. Împingerea contractului din 2004 cu un act adiţional pe 2005 nu face bine niciunei unităţi sanitare, întrucât se va lucra cu media sumelor primite anul trecut. Cerinţele sunt însă mai mari, toate utilităţile vor creşte, în ele regăsindu-se scumpirile anunţate la energia electrică, gaze naturale etc. Vom fi nevoiţi să strângem cureaua, se pare în primele trei luni ale lui 2005", a mai adăugat acesta. Optimism ponderat "La cele 700 de miliarde lei cât consumă anual Spitalul Clinic Judeţean Oradea, plus ambulatoriul de specialitate (450 + 250), asigurarea mediei cheltuielilor finanţate conform contractului-cadru pe 2004 sau a actului adiţional înseamnă pierdere curată", este de părere prof. dr. Aurel Babeş. "La încheierea contractului pe 2004 ni s-au alocat fonduri pentru 36.000 cazuri rezolvate, coeficientul de calitate fiind de 0,74. La finele anului am avut circa 47.000 cazuri rezolvate, în condiţiile în care şi coeficientul de calitate a crescut la 0,89. Datorii din 2004 nu sunt decât cele aferente unei perioade de 10 zile, respectiv 15 miliarde lei. Normal nu ar trebui să ne facem probleme, dar chiriile pentru anumite spaţii au crescut brusc de zece ori, bulversându-ne pur şi simplu, costul arderii ecologice a deşeurilor sanitare este şi el imens, iar asigurarea necesarului de medicamente şi materiale sanitare conform legislaţiei în vigoare este evident mai mare ca în 2004. Ne-am luat măsurile necesare pentru orice situaţie neprevăzută, până nu ştim bugetul pe 2005, putem da înapoi, fără să vrem. Indicele calităţii dorim să-l păstrăm, ceea ce înseamnă un plus de finanţare. Dacă însă nu ai certitudinea acesteia, ce faci? Putem fi optimişti? Nu cred, deşi ar fi posibil", a încheiat interlocutorul nostru. Pentru ca spitalele să nu rămână fără materiale sanitare şi reactivi în prima lună a acestui an, o primă înţelegere dintre oficialii Sănătăţii şi reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Furnizorilor de Materiale Sanitare şi Reactivi, care s-au întâlnit recent, asigură faptul că livrarea de produse medicale nu va fi sistată deocamdată. Autorităţile sanitare şi reprezentanţii furnizorilor au discutat despre semnarea unui nou protocol care să garanteze plata datoriilor, pentru aceasta, însă, echipele MS şi CNAS vor analiza în săptămânile următoare suma finală a datoriilor.