Pornind de la constatarea că perioada prin care trecem este favorabilă apariției ciupercilor dar și de la numărul tot mai mare al persoanelor care ajung la Spitalul Județean cu intoxicări cauzate de consumul de ciuperci, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bihor face mai multe recomandări.

Ciupercile sunt plante cunoscute din vechime, unele dintre acestea - ciupercile comestibile - fiind folosite în alimentația umană datorită valorii lor nutritive. În ţara noastră sunt cunoscute peste 1.600 de specii de ciuperci superioare, ciuperci cu „pălărie”, al căror diametru este mai mare de 4 mm. Dintre acestea, aproximativ 400 sunt comestibile şi peste 200 de specii sunt toxice. De multe ori, ciupercile necomestibile se pot confunda ușor cu cele comestibile.

În ultimii ani, numărul intoxicațiilor accidentale cu ciuperci este în continuă creștere. Recoltarea ciupercilor din pădure, în mod neorganizat, sau achiziționarea de la culegătorii care le comercializează în piețe, implică riscuri importante asupra sănătății, deoarece își pot face apariția exemplarele din speciile de ciuperci otrăvitoare, care generează intoxicații acute.

 

Sub o aparență deloc gravă se poate ascunde un pericol foarte mare

Nu trebuie folosite în alimentație decât ciupercile bine cunoscute. Prin ingerarea ciupercilor otrăvitoare (Amanita Phalloides, Amanita Muscaria etc) se produc tulburări digestive (vărsături, diaree, deshidratare), cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune arterială, colaps cardiovascular), neurologice (stare confuzională, delir, convulsii, comă). Moartea poate surveni între 8 şi 48 de ore din cauza conţinutului în substanţe toxice ca falina (acţiune hemolitică), amantina (proprietăţi hipoglicemiante), faloidina (acţiune asupra ficatului şi sistemului nervos).

Toxicitatea ciupercilor otrăvitoare nu poate fi redusă prin fierbere, uscare sau macerare în oţet. De asemenea, îndepărtarea cuticulei nu diminuează toxicitatea. Foarte important de ştiut este faptul că nu există niciun test simplu care să permită recunoaşterea imediată a unei specii toxice. Identificarea unei ciuperci otrăvitoare nu poate fi făcută decât de un specialist.

În timp ce la adult folosirea în alimentaţie a ciupercilor culese fără o bună cunoaştere a diferitelor specii, este cea mai des întâlnită cale de intoxicare, la copil se raportează de cele mai multe ori consumul de ciuperci odată cu părinţii în timpul meselor comune, precum şi accidente legate de consumul neintenţionat.

Semnele intoxicaţiei diferă în funcţie de tipul de ciuperci consumate şi apar la minim 15 minute, pâna la 12 ore sau chiar mai mult, de la ingestie, şi se manifestă prin greţuri, vărsături, tulburări intestinale, scăderea tensiunii arteriale, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, micşorarea pupilei, dureri abdominale, scăderea pulsului, transpiraţii. În formele severe se instalează insuficienţa hepato-renală, comă cu evoluţie fatală, deces.  În cazul apariţiei unora din aceste semne este necesară prezentarea imediată la unităţile de Primiri Urgenţe din spitale sau apelarea Serviciului de Ambulanţă. Apariția simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav iar tulburările digestive, frecvent prezente, au consecințe grave, potențial fatale în special la copil si vârstnic.

 

Ce trebuie să faceți

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu ciuperci Direcția de Sănătate Publică recomandă consumul ciupercilor provenite din unităţi autorizate şi însoţite de certificate de calitate, evitând cumpărarea lor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor. Este recomandat consumul de ciuperci tinere, cărnoase, corect preparate și depozitate, din surse sigure. Se recomandă evitarea culesului sau consumului ciupercilor necunoscute din flora spontană (păduri, păşuni). Este importantă neimplicarea copiilor în procesul de culegere a ciupercilor, supravegherea copiilor mici pentru a se evita riscul intoxicării accidentale. Intoxicaţia cu ciuperci la copii include forme de gravitate variabilă și cu evoluție imprevizibilă. Ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin preparare. Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug. Ceapa, usturoiul sau pătrunjelul care se schimbă la culoare, lingura de argint, nu sunt indicatori specifici ai toxicităţii ciupercilor. De asemenea, este absolut greşit să considerăm că ciupercile care sunt mâncate de insecte, sunt comestibile. Pentru insecte toxina poate fi inofensivă datorită metabolismului diferit de cel al omului. Fiind alimente indigeste, nu se recomandă folosirea ciupercilor în alimentația copiilor. Unele specii de ciuperci generează simptome de intoxicaţie în combinaţie cu alcoolul. Cele mai cunoscute sunt din genul Coprinus. În general, nu se recomandă consumarea ciupercilor cu cantităţi mari de băuturi alcoolice, deoarece alcoolul măreşte solubilitatea unor substanţe specifice, favorizând absorbţia intestinală a acestora, ceea ce poate amplifica gravitatea efectelor apărute. Este recomandat să nu se consume ciuperci incomplet preparate termic (fripte) sau crude. Importantă este și evitarea consumului de către persoanele cu alergii. Există persoane la care după consumul repetat de ciuperci se formează anticorpi faţă de proteinele ciupercilor generând alergii, incluiv forme grave. Evitarea consumului de către persoane cu intoleranță alimentară la ciuperci este un lucru important. Se cunoaşte o intoleranţă faţă de trehaloză, un glucid conţinut de ciuperci. Această intoleranţă este explicată prin lipsa enzimei care digeră acest glucid în intestine (trehalaza). Astfel, apar dureri abdominale, însoţite de diaree, la fiecare consum de ciuperci.

„În cazul apariției oricăror semne clinice după consumul de ciuperci, este necesară prezentarea imediată la unităţile de Primiri Urgenţe din spitale sau apelarea Serviciului de Ambulanţă. Amânarea prezentării de urgență la medic poate avea consecințe grave, chiar fatale”, se afirmă într-un comunicat al DSP Bihor, semnat de directoarea executivă dr. Daniela Rahotă.