An de an, zeci de copii, ai căror părinţi au decedat, au fost decăzuţi din drepturile părinteşti ori sunt puşi sub interdicţie, ajung să fie daţi în plasament la familiii competente, dornice să le schimbe viaţa într-un mod cât mai bun.

 

O şansă pentru tinerii mai puţin norocoşi

Chiar dacă viaţa i-a privat de anumite lucruri frumoase şi bucurii, prin faptul că nu le-a fost dat să aibă parte de o familie tradiţională, an de an, zeci de copii din Bihor pot să se dezvolte şi să se integreze în societate. Principalele cauze care duc la instalarea unei măsuri speciale de protecţie sunt lipsa de ajutor şi neputinţa. Potrivit datelor furnizate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, din totalul celor 548 de copii aflaţi în plasament simplu, 55 au ajuns la familii sau organisme private în cursul anului 2009. Cât priveşte plasamentul în regim de urgenţă, 653 de copii sunt îngrijiţi de 401 asistenţi maternali profesionişti, anul trecut fiind daţi spre îngrijire 67 de copii, proveniţi din spitale, de pe străzi ori abuzaţi. Pentru un copil aflat în plasament la un asistent maternal, statul alocă 20.896 de lei anual, în timp ce pentru un copil cu dizabilităţi plasat la asistentul maternal sunt cheltuiţi anual 24.452 de lei.

 

Măsuri speciale pentru copiii speciali

De măsurile de protecţie speciale pot beneficia copiii ai căror părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, declaraţi morţi de instanţă, dispăruţi sau când nu a putut fi instituită tutela. În aceeaşi categorie se înscriu şi cei care, în vederea protejării intereselor, nu pot fi lăsaţi în grija părinţilor din motive neimputabile acestora, cei abuzaţi, neglijaţi, abandonaţi de către mame în unităţi medicale ori cei care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspund penal. Plasamentul are un caracter temporar, putând fi dispus, după caz, la o persoană sau familie, un asistent maternal, un serviciu de tip rezidenţial şi licenţiat în condiţiile legii. Persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România şi să fie evaluată de către DGASPC cu privire la garanţiile morale şi condiţiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească în acest sens.

 

Cale lungă pentru părintele "adoptiv"

Pentru a deveni asistent maternal, persoana în cauză trebuie să se înarmeze cu multă răbdare, deoarece are mulţi paşi de urmat. Astfel, după depunerea cererii la Serviciul Social de Asistenţă Socială pentru instituirea unei măsuri de protecţie specială, urmează întocmirea documentaţiei necesare de către autorităţile locale, pe baza căreia specialiştii DGASPC se deplasează la domiciliul familiei pentru efectuarea evaluării garanţiilor morale şi a condiţiilor materiale ce trebuiesc îndeplinite. Odată plasaţi copiii în familii, din trei în trei luni, sunt reevaluate condiţiile de plasament ale familiei. "Instanţa judecătorească analizează motivele ce au stat la baza măsurii adoptate de Direcţie şi se va pronunţa, după caz, cu privire la menţinerea plasamentului în regim de urgenţă sau înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa naturală", ne-a precizat Ştefan Goţia, purtătorul de cuvânt al DGASPC.