Evenimentul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost evocat, zilele trecute, într-o atmosferă de sărbătoare, în Casa „Frențiu” a Asociației Caritas Eparhial Oradea.

În deschiderea manifestării, participanţii au închinat o rugăciune, prin capelanul locatar din Casa Frențiu, pentru a onora inițiativa, dorința și realizarea Marii Unirii de către înaintașii noștri, prin patriotismul neamului românesc. După intonarea Imnului Național, imn care a avut menirea de a conştientiza valoarea şi însemnătatea istorică a momentului sărbătorit, participanții au audiat expunerea col. (r.) dr. Constantin Moșincat, cercetător remarcat în domeniul istoriei. Astfel, cei prezenți au avut prilejul să cunoască frământările sufleteşti ale românilor din cele Două Principate, susţinute de evenimentul istoric pe care îl trăiau, dar mai ales însemnătatea actului Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859.

S-a scos în evidenţă dorinţa dominantă, semnificativă şi patriotică a neamului românesc pentru înfăptuirea Unirii, precum şi contribuţia înţeleaptă și foarte importantă a acelor demnitari care au conceput, hotărât  și dirijat mersul istoriei, spre împlinirea marelui vis al Unirii Principatelor Române.

În alocuţiunea sa, col. (r.) dr. Constantin Moșincat a subliniat cu deosebit etuziasm faptul că domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost un domn strălucit, toate marile lui realizări de politică internă și externă a Principatelor au scos în evidenţă marea personalitate politică a acestuia, dăruirea totală pentru neamul românesc de a avea o patrie liberă şi independentă, reuşind să anuleze pretenţiile de dominare ale marilor puteri europene.

Distinsul invitat, col. (r.) dr. Constantin Moșincat, a marcat acest eveniment şi prin speranţa într-un viitor mai bun pentru românii din Transilvania, de asemenea a menţionat viaţa grea a românilor bihoreni, actul de deznaţionalizare la care au fost supuşi aceștia şi, în special, în ce privește lipsirea drepturilor publice, drepturi pentru care au luptat eroii martiri ai Bihorului, Ioan Ciordaş și Nicolae Bolcaş.

„Pentru a susţine binele naţiunii, în trecutul ţării s-au înregistrat mii de jerfe fără seamăn, care au marcat momentele istorice cele mai importante pentru a făuri o Românie eternă și strălucitoare”, a concluzionat Constantin Moșincat.

Evenimentul a fost frumos completat cu un moment de recitări din poezii patriotice, prezentate de locatarii Casei Frențiu, sub îndrumarea și pregătirea doamnei Mihaela Corbu. Au urmat cântecele patriotice „Doamne ocroteşte-i pe români”, „Noi suntem români”, „Treceți batalioane române Cartații”, repertoriu dedicat momentelor marcante ale evoluţiei istoriei ţării noastre. Au interpretat membrii corului „General Traian Moșoiu”, coodonat de prof. Dan Mircea și dirijat de prof. Ioan Fluieraș.

Momentul de lirismul inegalabil și patriotism al „Luceafărului poeziei românești” a fost realizat prin recitarea de către Florica Mera a poeziei lui Mihai Eminescu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, consfinţinu-se măreţia sărbătorii naţionale. Din volumele proprii, privind poeziile patriotice dedicate evenimentului din 24 ianuarie 1859, au recitat Leontina Costruț, Hetes Pascu și prof. Aurel Horgoș. Acesta a subliniat dăruirea locuitorilor sătucului Sânlazăr, pentru a dezveli două monumente dedicate concetățenilor săi, care au participat personal la Marea Adunare de la Alba Iulia.

Prezentarea activității de către coordonatorul proiectului, ing. Miorița Săteanu, a scos în evidență, prin cuvintele expuse, dorința tuturor de a menține, „în cuget și simțiri” unul din cele mai importante sentimente definte prin dragostea de țară, de limbă și de neam.

În încheierea sărbătorii, toţi participanţii au încins Hora Unirii, ca simbol al armoniei și statorniciei noastre pe aceste meleguri.

Miorița SĂTEANU