Ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Bihor s-a desfăşurat cu efectivul complet de consilieri. Dacă iniţial erau trecute pe ordinea de zi 23 de puncte, în debutul şedinţei preşedintele Radu Ţîrle a anunţat introducerea a încă şase puncte, printre ele şi spinoasa problemă a finalizării lucrărilor la noul sediu al Muzeului.

Pe bandă rulandă

Primul punct pe ordinea de zi a fost adoptarea unei rectificări la proiectului de hotărîre privind bugetul judeţului, Guvernul făcând un cadou neaşteptat: a tăiat 22.000 de lei din fondurile destinate ajutorării persoanelor cu handicap şi însoţitorilor acestora. Nici problemele de la teatrele orădene nu au lipsit de pe ordinea de zi, cei doi manageri ai teatrului Regina Maria şi Szigligeti Szinhaz fiind validaţi cu acte în regulă. Toate punctele de pe ordinea de zi au trecut apoi ca prin brânză. Dintre ele amintim şase cazuri de hotărîri prin care s-au aprobat documentaţiile tehnice pentru organizarea de licitaţii în cazul remedierii efectelor alunecărilor de teren din judeţ, respectiv în comuna Şoimi, drumul judeţean (DJ) Budureasa-Stâna de Vale, DJ Dobreşti-Lunca Sprie, DJ764 Roşia, DJ108 Budoi şi DJ 191 Sacalasău-Derna.

13 centre sociale externalizate

De departe însă, cel mai important punct a fost externalizarea a 13 centre sociale din cele 21 aflate în subordine Direcţiei pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor (DASPC). Aici sunt în grijiţi minori şi persoane adulte, unele dintre ele cu diferite probleme neuropsihice sau locomotorii. Punctul a stârnit însă reacţii neşteptate din partea grupului de consilieri PDL, care prin Ionel Avrigeanu a ţinut să evidenţieze inutilitatea demersului, consilierii fiind chemaţi să constate un lucru deja încheiat. Înpiedicarea în amănunte tehnice a şedinţei a determinat-o pe secretarul CJ, Carmen Soltănel să intervină pentru a preciza că astea sunt formalităţile cerute de lege. Chiar şi Szabo Odon a considerat că trebuie să intervină, detaliind paşii făcuţi de CJ în ultimul an pentru externalizarea centrelor. În fine, învârteala în jurul amănuntelor s-a încheiat cu intervenţia directorului Călin Puia, care a spus că prin externalizarea celor 13 centre, bugetul judeţului va face o economie de 1,3 milioane de lei. Supusă apoi la vot, hotărîrea a trecut cu unanimitate de voturi. În urma unor licitaţii aprobate de consilieri în primăvară, cele 13 centre care vor fi administrate în următorii trei ani de asociaţii şi fundaţii, respectiv Casa Maxim din Săcuieni, Casa Franz Max din Oradea, Casa Frankfurt din Oradea şi alte cinci apartamente din Oradea cu statut de locuinţe maxim şi moderat protejate. La acestea se adaugă centrele de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap din Bratca şi Râpa, Căminul pentru persoane vârstnice din Băiţa, Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi din Popeşti şi Centrul de plasament pentru copii din Oradea. ONG-urile care au câştigat licitaţiile organizate de DASPC sunt Fundaţia Alsterdorf (din Germania), Asociaţia Filantropia (care activează pe lângă Episcopia Ortodoxă a Oradiei), Fundaţia Biruitorii, Asociaţia Episcop Nicolae Popovici, Fundaţia Copiii Făgăduinţei şi Asociaţia Copiii Dragostei. În aceste centre lucrează 216 angajaţi ai DGASPC dintr-un total de 524, fiind îngrijite 339 de persoane adulte şi minore asistate sociale. Instituţia de protecţie are în grijă 824 de persoane.

Cele opt centre rămase în grija directă a DASPC sunt: Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională din Cadea, Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap din Tinca, Complexul pentru persoane vârstnice de la Ciutelec, Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică de la Remeţi, centrele de recuperare şi reabilitare de la Cighid şi Oradea, precum şi cele două centre pentru copii de la Tinca.