Şedința Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice a avut loc vineri, 14 iulie, eveniment organizat și găzduit de Instituția Prefectului Județului Bihor.

Organul menționat are în componență reprezentanți ai Prefecturii (prefectul Dumitru Țiplea și subprefectul Emilian Pavel), ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale (Teodor Letea, consilier juridic superior la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, Laurențiu Țenț, director executiv al Casei Județene de Pensii Bihor, Elena Moldoveanu, director executiv adjunct la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bihor, medici primari de sănătate publică și management Dorel Petru Tîrț și Krisztina Kertesz, ambii de la Direcția de Sănătate Publică Bihor, Delia Petrila, consilier la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bihor, comisarul șef Ioana Indrieș și inspectorul principal Corina Roșu, ambele de la Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, Cătălin Giani Bura, comisar șef adjunct în cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Bihor, Adina Nicoleta Tamaș, șef serviciu la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din componența Consiliului Județean Bihor și Amalia Tripa, consilier la Direcția de Asistență Socială Oradea) și ai organizațiilor județene de pensionari (Ilie Popescu, președintele Ligii Județene a Pensionarilor Bihor și al Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice Bihor; Eduard Tesler, de la Asociația Pensionarilor din Învățământ Bihor; Dumitru Bochiș, președintele Uniunii Județene a Pensionarilor și vicepreședintele Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice; Dumitru Demian, președintele Asociației Județene a Veteranilor de Război Bihor; Vasile Creț, președintele Asociației Județene a Cadrelor în Rezervă și Retragere M.Ap.N. Bihor; Anghel Ursu, din partea aceleași asociații; Alexandru Ciuta, președintele Asociației Județene a Cadrelor în Rezervă și Retragere M.A.I. și Ion Petrean, de la Asociația Județeană a Cadrelor în Rezervă și Retragere SRI Bihor). După cum anunța subprefectul Emilian Pavel, pe ordinea de zi a ședinței de dialog civic cu persoanele vârstnice, de vineri, s-au aflat două puncte: 1. dezvoltarea îngrijirilor paliative în spitalele din județul Bihor, publice sau private, prin modificări de structură organizatorică în sensul creșterii numărului de paturi în această specialitate și 2. informarea cu privire la controalele din azilele de bătrâni, centrele pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități sau copii. La primul punct de pe ordinea de zi, Dorel Dulău, directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor, a subliniat diferențele dintre îngrijirile acordate persoanelor vârstnice și cele paliative, evidențiind, totodată, progresele făcute, la nivel județean, în domeniul celor din urmă: „În primul rând, vreau să vă spun că dezvoltarea paliației reprezintă un barometru în funcție de care putem vedea gradul de maturizare a sistemului de sănătate dintr-un stat. Paliația, după cum bine știți, este un tratament al durerii în faza terminală. Prin urmare, paliația nu se confundă cu azilele de bătrâni. Paliația este o îmbinare între zona medicală, zona socială, zona de ajutorare a persoanelor vârstnice, zona lor spirituală și tot ce ține de un tratament complex, un domeniu holistic, aș spune, prin care încercăm să le îmbinăm pe toate. La 1 iulie 2021, când am preluat acest mandat de director general al CAS Bihor, se vorbea foarte puțin de paliație, aproape deloc. Zona paliației era una destul de răsfirată, oarecum pusă la colț, și chiar se vorbea, în mediul spitalicesc, cum că medicii de paliație sunt, așa, medicii care doresc să fie mai liniștiți în activitatea zilnică, lucru total neadevărat. În 2021, în Bihor erau aproximativ 43 de paturi de îngrijiri palitiative decontate de către instituția noastră. Astăzi, după doi ani, suntem lideri în regiunea de nord-vest a României și suntem model de urmat la nivel național; suntem puși în discuție, ca model, pentru alte județe, mai ales că, din cunoștințele noastre, peste 11 județe din România nu au niciun pat de paliație. Acum, avem 122 de astfel de paturi, decontate de către CAS Bihor, paturi ale căror amplasamente le putem enumera: Spitalul Municipal Beiuș, 15; Spitalul Orășenesc Aleșd, 15; Spitalul Orășenesc Ștei, 8; Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, 25 și clinica privată Laser System, 59. Astfel, în acest moment, la nivel județean, suntem la maxim cu numărul de paturi de îngrijiri paliative pe care legea ne permite să-l contractăm. Normativul prevede că putem deconta 20 de paturi la suta de mii de locuitori. Prin urmare, la nivelul județului Bihor, ne-au fost alocate 122 de paturi de paliație, număr pe care îl decontăm în întregime. Spre bucuria noastră, și a mea, și, cu siguranță, și a dumneavoastră, avem chiar mai multe paturi, peste 160, diferența de la 122 la 160 fiind nedecontată, aceste paturi fiind destinate unor persoane care pot susține din venituri proprii aceste servicii medicale și sociale. Înainte să inițiez acest proiect pe specialitatea îngrijiri paliative, am pornit de la datele statistice, iar acestea ne arată că îngrijirile paliative, la nivelul județului Bihor, încă mai pot fi dezvoltate. Deschiderea județului nostru spre dezvoltarea specialității paliație este un semn bun și denotă existența unui plan coerent, în care asigurații sunt în centrul viziunii instituției noastre. Principalul obiectiv al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor este cel prevăzut de lege, și anume apărarea intereselor asiguraților. Instituția pe care o coordonez este una care nu apără interesele furnizorilor, ci apără interesele bolnavilor. Este o schimbare de paradigmă și ori de câte ori asiguratul apelează la instituția noastră, acesta trebuie să plece mulțumit, iar în cazurile care nu sunt de competența noastră, îl vom îndrepta spre instituțiile unde își poate rezolva problemele. Până să ajungem model de urmat în paliația românească, am parcurs niște pași și nu întotdeauna acești pași au fost fără blocaje, blocaje financiare, blocaje de înțelegere a sistemului de funcționare, dar, iată că, după doi ani, am răzbit; și nu noi, ci pacienții din Bihor. Este o bucurie să auzi oameni care vin în cadrul instituției sau te opresc și-ți spun că au membri de familie internați și consideră că serviciile medicale și celelalte condiții sunt decente! În concluzie, suntem pe drumul cel bun!”. Pe de altă parte, șeful CAS Bihor a enumerat bolile în stare terminală ce reclamă internarea pacienților în secțiile de îngrijiri paliative, precum și formele de asistență, complementare celei medicale, de specialitate, care le sunt acordate bolnavilor: „Pentru a fi internat pe un pat de internare continuă la îngrijiri paliatice este nevoie ca persoana respectivă să îndeplinească anumite condiții, care sunt evaluate de către medicul care face recomandarea și se întocmește un dosar. Astfel, pacienții cu boli oncologice, cardiovasculare, cei cu scleroză amiotrofică laterală, cei cu demență în stadiul ultim, pacienții cu boala Parkinson, cu boli pulmonare, cei cu AVC și comă sau cei cu miastenie gravis se încadrează pentru internarea la îngrijiri paliative. Echipele care se ocupă, în cadrul unităților, de aceste servicii de paliație sunt unele complexe și voi exemplifica, pentru mai buna înțelegere, cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, unde, pentru orice pacient internat la îngrijiri paliative există echipe multidisciplinare, care, pe lângă serviciile medicale specializate, oferă și alte forme de asistență – psihologică, psihiatrică și chiar spirituală, prin preoții de spital ori prin cei pe care pacientul îi poate solicita. Prin urmare, paliația este un subiect destul de complex și, după cum spuneam, arată gardul de maturizare al unei societăți”. Un alt subiect abordat de membrii Comitetului consultativ de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice a fost necesitatea informării populației despre noutățile din domeniile paliației și îngrijirii persoanelor vârstnice, subprefectul Emilian Pavel evidențiind bunele practici aplicate de echipa managerială de la CAS Bihor: „Instituția, de când o conduceți, are o vizibilitate peste alte instituții, ceea ce e un lucru de dorit pentru toate instituțiile publice. Informația, într-adevăr, trebuie să ajungă la cetățeni, iar presa scrisă este una consumată, să spunem așa, de cetățenii pe care îi reprezentați în comisia de dialog civil. Am văzut CAS Bihor foarte prezentă în presă și apreciez și eu acest lucru ca fiind unul extrem de pozitiv”.