Centrul de Resurse Juridice (CRJ), instituţia care a sesizat anul trecut autorităţile cu privire la abuzurile comise asupra minorilor instituţionalizaţi în Centrul de plasament pentru copii cu probleme psihosociale din Oradea protestează faţă de decizia anchetatorilor de a clasa dosarul. Una dintre motivaţiile poliţiştilor şi procurorilor care au dat această soluţie este că, în anumite situaţii, corecţiile fizice sunt justificate.

Acuzaţii de abuz

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) se arată îngrijorat de soluţia de clasare dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea în cazul abuzurilor comise faţă de minorii din Centrul de plasament şi cere infirmarea ordonanţei de clasare, redeschiderea cât mai rapidă a urmăririi penale în cauză şi sancţionarea disciplinară a persoanelor care au propus/dispus clasarea. CRJ arăta în octombrie 2013 că mai mulţi adolescenţi cu dizabilităţi intelectuale şi probleme psihosociale, cazaţi în demisolul centrului de plasament, declaraseră în scris şi oral că au fost bătuţi şi închişi în camere pe timpul nopţilor de către mai mulţi educatori specializaţi din centru.  Declaraţiile au fost date în faţa managerului de caz şi a psihologului, fără aducerea la cunoştinţa reprezentantului legal, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. Atât CRJ (29 octombrie 2013), cât şi DGASPC Bihor (25 noiembrie 2013) au sezizat autorităţile cu privire la faptul că beneficiarii acestui centru au acuzat abuzuri fizice, verbale și emoționale din partea angajaților, dar și a altor minori închiși în instituție. Cu toate acestea, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei, însuşindu-şi argumentele din referatul întocmit de un comisar-şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor.

Corecţii fizice necesare

CRJ susţine că, deşi au fost confruntaţi cu indicii temeinice despre abuzuri grave împotriva unui grup extrem de vulnerabil, Parchetul şi poliţia au ales să urmeze calea facilă a închiderii cazului din lipsă de probe. "Considerăm că, în măsura în care probele strânse în urma audierilor ar fi fost insuficiente, atunci s-ar fi impus nu clasarea dosarului, ci, din contră, depunerea de eforturi suplimentare pentru aflarea adevărului, mai ales în contextul în care existau indicii serioase cu privire la săvârşirea de infracţiuni", se arată într-un comunicat al CRJ. Şi mai grav este faptul că unul dintre argumentele deciziei de clasare a cazului îl reprezintă susţinerea că, în anumite cazuri, violenţele asupra minorilor sunt justificate: "Pornind de la premiza că sarcina de a educa un minor (abandonat de familie şi crescut într-un mediu ostil) nu este o sarcină uşoară şi nici o sarcină ce poate fi îndeplinită întotdeauna şi în toate cazurile numai cu mijloace de maximă blândeţe. Sunt situaţii în care trebuie să se procedeze, dimpotrivă cu fermitate şi chiar cu severitate în scopul de a-l corija pe minor şi de a-l determina la o conduită corespunzătoare. De aceea legea permite unei persoane căreia i-a fost încredinţat un minor să recurgă la asemenea măsuri, cu condiţia ca prin luarea lor să nu primejduiască sănătatea, dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului", se arată în referatul anchetatorilor. "În plus, chiar dacă corecţiile fizice aplicate minorilor ar fi dovedite, acestea ar putea fi încadrate la cauze justificative, deoarece pentru educarea şi corijarea minorilor sunt situaţii în care trebuie să se procedeze, cu fermitate şi chiar cu severitate în cazuri izolate si atunci când aceştia greşesc", se mai specifică în referatul organelor de anchetă.

Lipsă de interes

Chiar dacă mai mulţi dintre minorii audiaţi de organele de poliţie au declarat că au fost bătuţi de educatorii din centru, dar şi de agenţi ai poliţiei, agentul de poliţie care a instrumentat cauza a precizat că "nu au fost martori prezenţi, iar ceilalţi copii audiaţi doar au auzit fără a vedea aceste aspecte şi fără a le putea susţine declaraţiile". Potrivit CRJ, aceasta este şi opinia procurorului care şi-a însuşit în întregime referatul întocmit de agentul de poliţie.  Mai mult, susţin autorităţile, minorii nu au înregistrat plângeri ori sesizări nici la DGASPDC Oradea şi nici la Poliţie. "Abuzurile asupra minorilor instituţionalizaţi sunt permise de lege, cu ajutorul Inspectoratului Judeţean de Poliţie al Judeţului Bihor şi al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. Considerăm că soluţia pronunţată şi argumentele pe care aceasta se bazează denotă o gravă lipsă de interes pentru situaţia minorilor cu probleme psihosociale, precum şi o neglijare a îndatoririlor fundamentale ale Ministerului Public şi ale organelor de poliţie. Atât timp cât autorităţile vor continua să fie lipsite de pregătire profesională şi de interes, abuzurile vor persista, iar cei vinovaţi vor rămâne nepedepsiţi", se mai arată în comunicatul de presă. CRJ solicită autorităţii de resort din cadrului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi a Persoanelor Vârstnice să verifice felul în care managerii de caz, asistenţii sociali şi psihologii DGASPDC Oradea şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu. CRJ mai solicită ca reprezentantul legal al copiilor instituţionalizaţi, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, să declare public modul în care a reprezentat interesele minorilor în această cercetare şi dacă a fost audiat de procuror/agent de poliţie pentru cercetarea abuzurilor fizice şi emoţionale aplicate acestora.