Lună de lună, în unităţile spitaliceşti din ţară, zeci de nou-născuţi sunt uitaţi de către cele care le-au dat viaţă. Sunt diverse motivele care le împing pe acestea să recurgă la astfel de gesturi extreme. Cele mai des întâlnite au legătură cu situaţia materială precară a familiei sau nu în ultimul rând cu faptul că micuţul s-a născut dintr-o "greşeală".

 

În primele şapte luni ale acestui an, 16 copii lăsaţi de cei care i-au conceput în voia sorţii s-au bucurat de o familie. Aceştia sunt copii abandonaţi, lăsaţi în centrele de plasament, de a căror existenţă cei care le-au dat viaţă nu par să fie interesaţi.

Pentru alţi 48 de copii există cereri în urma cărora s-a deschis procesul de adopţie internă, în timp ce alte 11 familii au depuse, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială Bihor, cereri prin care solicită adopţia unui copil. În ce priveşte numărul copiilor părăsiţi în unităţile sanitare din Bihor, în aceeaşi perioadă a acestui an, s-au înregistrat 20 de cazuri, dintre care 15 în Oradea, iar cinci în judeţ. "Din cei 20 de copii părăsiţi de mame, 12 s-au întregistrat la Spitalul Municipal "Dr. Gavril Curteanu din Oradea", 3 la Maternitatea din Oradea. În acelaşi timp s-au înregistrat alte 3 cazuri la Maternitatea din Salonta şi încă 2 la cea din Marghita", ne-a declarat Ştefan Goţia, purtător de cuvânt al DGASPC Bihor.

Peste 100 de nou-născuţi, părăsiţi anul trecut

Anul trecut, nu mai puţin de 155 de nou-născuţi au fost părăsiţi de mame în Maternitatea din Oradea. Dintre aceştia, 29 au fost preluaţi de asistenţii maternali sau au fost daţi în plasament familial. Numărul copiilor abandonaţi a fost destul de mare şi la Spitalul Municipal "Dr. Gavril Curteanu", fiind de 51 de bebeluşi. Copii abandonaţi au fost anul trecut şi la Spitalul din Salonta, unde numărul acestora a ajuns la 33, în timp ce la Marghita s-au înregistrat, din fericire, doar două cazuri de abandon. În cursul anului trecut, 101 copii au intrat în sistemul de protecţie ca urmare a abandonului. Dintre aceştia, 43 au fost luaţi în sistem de urgenţă maternal, opt au fost plasaţi la fundaţii, trei au fost preluaţi în sistem de urgenţă de către familiile substitutive. De asemenea, 28 de copii au fost reintegraţi în familiile naturale, după ce părinţii lor au fost convinşi să nu-i abandoneze. Au şanse mai mari să fie adoptaţi copiii cei mai mici. De cele mai multe ori, familia care intenţionează să adopte un copil solicită ca vârsta acestuia să fie de până la trei ani. Pentru cei care ajung să împlinească 4, 5 sau 6 ani şansele să îşi găsească un cămin sunt destul de reduse.

Potrivit legii, adopţia se încheie numai dacă aceasta este în interesul superior al copilului, care poate fi adoptat până la împlinirea vârstei majoratului. Copiii pot fi adoptaţi numai de către persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu, iar instanţa judecătorească poate încuviinţa adopţia chiar dacă diferenţa de vârsta dintre adoptat şi adoptatori este sub 18 ani, dar nu mai mică de 15 ani. Procedura de adopţie durează de cele mai multe ori mai bine de un an. Aceasta depinde de instanţa de judecată, precum şi de termenele prevăzute de lege.