Ajuns la respectabila vârstă de 70 de ani, Mircea Popa, din Fânaţe, comuna Câmpani, cunoscut ca "Laie de la Moară" se poate mândri cu o colecţie apreciabilă de produse de artizanat confecţionate de el de-a lungul vieţii.

Laie de la Moară este un bărbat încă în putere, care te impresionează printr-o alură impozantă pentru vârsta lui, dar te şi cucereşte imediat prin vocea caldă şi plină de entuziasm atunci când îşi prezintă capodoperele. Cu o pasiune aparte, a reconstituit cu migală şi talent o miniatură a vieţii satului românesc, folosindu-se de rădăcini şi crengi de diferite esenţe. "Această pasiune o am încă din copilărie. Neavând jucării am început să-mi fabric, din lut la început, tot felul de accesorii pentru joacă, fiind admirat atât de fraţii mei cât şi de colegii de joacă. În anii adolescenţei, cutreierând pădurile din împrejurimi, am început să transpun în viaţă, prin intermediul lemnului, multe din obiceiurile pe care le vedeam în viaţa cotidiană, dar mai ales de prin şezători, acestea din urmă fiind o importantă sursă de inspiraţie", ne-a relatat baciu Laie. Expoziţia permanentă de acasă fascinează privitorul, descoperindu-i universul pierdut al vieţii cotidiene din trecut. În miniatură, sunt expuse războiul de ţesut, o presă de ulei, urzoi (instalaţie de urzeală), meliţă pentru cânepă, maşină de spălat manuală (maiu), fântână cu cumpănă, car cu boi, plug, sanie pentru fân pe timp de iarnă, laviţă, greblă, furcă, coasă, cioban la stână, leagăn pentru copii, vânător, pescar, highighiş cu goarnă şi câte şi mai câte...

De asemenea are câteva lucrări care reprezintă pe marele român din Apuseni, Avram Iancu, precum şi pe Ştefan cel Mare. Are şi scenete reprezentând „Fuga din Egipt", "Grădina Edenului", "Regele întunericului" etc. După ce am vizitat expoziţia, împreună cu ing. Cornel Juşcă, cel care a fost liantul întâlnirii cu „Laie de la Moară", gazda noastră ne-a spus cu o doză de amărăciune în suflet: "De când am făcut aceste figurine, niciodată nu am vândut nimic şi nici nu voi vinde, făcând doar cadouri celor cunoscuţi cu ocazia anumitelor evenimente, bucurându-mă când acestea au fost apreciate. Din păcate, se pare că îndeletnicirea mea este sortită pieirii, toţi cei din jurul meu fiind imuni la continuarea tradiţiei locului. Doar nepoata mea Daniela are înclinaţii înspre pictură. Sincer, sufăr, deoarece am copiat realităţile cotidiene, evident la scară mai mică, dar în conformitate cu ralitatea, încercând ca piesele să fie raportate proporţional cu mărimea lor naturală". Artistul popular din Fânaţe a participat la mai multe expoziţii din Oradea, Suplacu de Barcău, Marghita, Beiuş, Ştei precum şi la Târgul Meşterilor Populari, sau la Zilele Europene ale Patrimoniului.

Din ‘65 abonat la Crişana

Nascut la 29 noiembrie 1942, Mircea Popa, a avut o viaţă pe cât de simplă pe atât de tumultoasă. A fost ultimul născut, cel de-al şaptesprezecelea copil al familiei Eva şi Cozma Popa, iar porecla de Laie de la Moară îi vine de la faptul că părinţii lui au avut moară în sat. La doar zece ani a făcut cunoştinţă cu regimul comunist. În perioada 1952 - 1954 a fost deportat cu familia în Bărăgan. După ce şi-a satisfăcut stagiul militar, a avut un singur loc de muncă, la IM Ştei, ca lăcătuş şi maistru, de unde a ieşit la pensie. Din ianuarie 1965 este abonat, neîntrerupt, la cotidianul Crişana despre care afirmă că i-a fost cel mai fidel prieten. "În viaţă am avut mai mulţi prieteni, dar cel mai longeviv şi fidel mi-a fost acest ziar de care nu m-am putut despărţi niciodată. M-a ajutat să aflu ce se întâmplă cu semenii mei, iar un om nu poate fi indiferent la bucuriile, dar şi necazurile celorlalţi, chiar dacă aceştia nu se vor cunoaşte niciodată, decât prin intermediul rândurilor citite zilnic", spune meşterul din Fânaţe. Sperăm să fim sănătoşi cu toţii, iar peste doi ani, când "Laie de la Moară" va împlini 50 de ani de când este abonat la cotidianul nostru, să-i oferim un premiu de fidelitate şi, evident, un cadou pe măsură.