Oficialităţi şi orădeni au fost invitaţi vineri să viziteze centrul asociaţiei SOS Autism Bihor. La ora actuală, 51 de copii din judeţul nostru beneficiază de consiliere, terapie şi asistenţă, cu psihologi, voluntari şi kinetoterapeuţi, care realizează programe individuale pentru nevoile fiecărui copil în parte.

Deşi la ora deschiderii, niciun oficial nu şi-a făcut apariţia, pe parcursul zilei şi-au anunţat vizita atât reprezentanţi ai Primăriei, cât şi Arina Moş, directorul ASCO. Centrul Asociaţiei SOS Autism Bihor funcţionează într-o clădire, pusă la dispoziţie de ASCO în cadrul unui parteneriat care expiră anul viitor. În prezent, 51 de copii din judeţ sunt luaţi în evidenţele ONG-ului, iar dintre aceştia 29 sunt activi. "Numărul copiilor care au tulburări din spectrul autist este mult mai mare, dar, pentru că prezintă şi alte tulburări, de multe ori sunt luaţi în evidenţă cu alte afecţiuni şi asta ne împiedică să avem o statistică  completă", a spus Simona Zlibuţ, vicepreşedintă. În plus, chiar dacă un număr mai mare de copii şi tineri ar apela la serviciile asociaţiei, lipsa unui spaţiu mai mare îi împiedică pe membrii SOS Autism Bihor să creeze un centru de zi la standardele impuse şi să accesze fonduri europene pentru dezvoltare. Cu toate că nu se bucură de prea mult sprijin financiar, asociaţia reuşeşte să aducă schimbări majore în viaţa beneficiarilor. Astfel, graţie efortului unui partid local, anul trecut a avut loc un bal de caritate, iar fondurile le-au permis investiţii în terapii şi personal. "Am reuşit să cooptăm în echipa noastră doi psihologi care lucrează individual cu fiecare copil. Reuşim să aducem terapii noi, cum este terapia cu câini, dezvoltată de Asociaţia Angels, din Satu Mare", a explicat Zlibuţ. În plus, copiii au parte şi de terapii ocupaţionale, în cadrul cărora, cu ajutorul părinţilor şi al voluntarilor, studenţi la psihologie, învaţă să picteze, să lipească în contur şi fac adevărate opere de artă handmade, de la farfurii şi vaze la magneţi de frigider, mărţişoare sau decoraţiuni specifice sărbătorilor. Astfel de obiecte sunt expuse la târguri din licee, sau chiar la târgurile organizate de mediul privat. Copiii mai beneficiază şi de şedinţe individuale cu kinetoterapeuţi.

Terapii de milioane

Chiar dacă nu sunt şanse de vindecare totală, progresele se văd şi cele mai mari eforturi le fac părinţii. "Puţini oameni înţeleg că o parte dintre aceşti copii sunt geniali la matematică, informatică sau că pot cânta foarte bine la un instrument. În plus, ei pot face munci repetitive, dar nu există şanse pentru ca ei să fie încadraţi pe piaţa muncii", a mai spus Zlibuţ. Aşa se face că au nevoie de asistenţă pe tot parcursul vieţii, iar atunci când părinţii lor nu mai sunt, sfârşesc în azile. La ora actuală, în România există un singur atelier protejat de muncă pentru persoanele cu nevoie speciale, în Timişoara. Cât despre integrarea acestor tineri în societate, efortul părinţilor, singular, devine de multe ori imposibil de dus până la capăt. Alocaţia pentru un major cu autism este de 200 de lei pe lună, iar alocaţia pentru părintele care-l îngrijeşte este de 640 de lei pe lună. Terapiile, însă, costă între 1000 de lei şi 3000 de lei pe lună. "La nivelul întregii ţări s-a ajuns ca tublurările din spectrul autist să atingă un copil dintr-o sută. Este totuşi o cifră", a mai spus Zlibuţ. Pentru ei, ca şi pentru alţi copii care suferă de tulburări mintale, nu există sprijin nici măcar în instituţiile medicale. "Ca un simplu exemplu, un astfel de bolnav nu poate să aibă parte de intervenţii stomatologice, decât cu anestezie totală, care nu poate fi efectuată mai multe zile la rând", a mai explicat vicepreşedinta.  Soluţia este inhalosedarea, dar astfel de anestezii se practică, din nou, doar în Timişoara. Orădenii care vor să sprijine copiii cu autism o pot face prin redirecţionarea  a 2% din impozitul pe venit (persoane fizice) sau a 20% din impozitul pe venit (persoane juridice). Formularele pot fi descărcate de pe site-ul http://www.autismbihor.ro/, rubrica: cum ne puteţi ajuta.