Pe agenda de lucru a centrelor militare din ţară urmează o nouă perioadă de încorporări, cele de toamnă. Pentru amănunte şi precizări, ne-am adresat dlui colonel Ioan Ţinc, comandantul Centrului Militar Zonal Bihor. Cu amabilitatea-i cunoscută, a răspuns solicitărilor noastre. - Domnule comandant, circulă zvonul că stagiul militar nu mai este obligatoriu. Care este realitatea? - Bună întrebare. La ora discuţiei noastre, mai este în vigoare Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care prevede că serviciul militar este obligatoriu. Acesta e de 12 luni pentru militarii în termen şi de 6 luni pentru militarii cu termen redus. Zvonul despre care aminteaţi reprezintă o propunere, dintre multe altele, la revizuirea Constituţiei României adoptate în 1991. Atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul au reţinut propunerea, iar dacă va fi adoptată, cel mai probabil în octombrie, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu, urmând a fi căutate alte forme de îndeplinire a acestui serviciu. Repet, încă este în vigoare Legea nr. 46/1996. - Puteţi să ne precizaţi prevederile mai importante din această lege încă în vigoare? - În primul rând, stagiul militar este obligatoriu pentru toţi cetăţenii români găsiţi apţi de către comisiile de recrutare - încorporare, cu vârsta cuprinsă între 20-35 de ani. - Care sunt condiţiile de amânare a încorporării? - În condiţiile legii, amânarea se poate acorda pentru studii universitare, liceale sau postliceale, anual, pe baza adeverinţei de studii, emise de instituţia de învăţământ frecventată, mai puţin pentru anul I de facultate, situaţie în care se întocmesc tabele de către universităţi şi se trimit centrelor militare. Se mai poate acorda amânare şi în cazul unor greutăţi familiale deosebite (conform articolelor 21 şi 23, din Legea nr. 46/1996), precum şi din cauza unor probleme medicale (potrivit baremului aprobat de către Statul Major General). - Ce riscă tânărul încorporabil care nu se prezintă la comisie sau refuză să răspundă când este citat cu ordin de chemare? - Doresc să-i avertizez pe tinerii recruţi că legea nu permite aceste lucruri şi le sancţionează. Pe de o parte, neprezentarea în faţa comisiei constituie contravenţie şi este sancţionată cu amendă cuprinsă între 500.000 şi 3 milioane lei, atunci când nu constituie infracţiune (art.77, pct. 1, lit. a). Pe numele acelui cetăţean poate fi emis, de către ofiţerul cu cercetarea penală, mandat de aducere, în condiţiile art. 183 din Codul de Procedură Penală. Pe de altă parte, dacă autorităţile constată că persoana respectivă se sustrage, prin orice mijloace, îndeplinirii serviciului militar (fapt ce constituie infracţiune, conform articolelor 348 şi 353) aceasta riscă pedeapsa cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani. În general, însă, tinerii noştri sunt conştienţi de obligaţia cetăţenilor faţă de statul român, de a-şi apăra - la nevoie - ţara. - Ne puteţi prezenta perspectivele serviciului militar din România? - Referitor la acest aspect, ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu, a dat următoarea explicaţie, la conferinţa de presă din data de 26 iunie a.c.: "Deşi noul mediu de securitate este schimbat, nemaiavând în Europa o ameninţare majoră la adresa ţării noastre, deocamdată, nu se poate renunţa la militarii în termen. Aceştia vor fi încorporaţi, în viitor, cu precădere, la Ministerul Adminsitraţiei şi Internelor". Procesul de profesionalizare a armatei presupunem să se încheie până în anul 2007, când vom avea în structurile militare numai profesionalişti. Conform afirmaţiei gen. Mihail Popescu, şeful Statului Major General, până atunci, metoda adoptată este micşorarea cotei de încorporare şi mărirea numărului de angajaţi pe bază de contract. - Cum răspund tinerii bihoreni obligaţiei de îndeplinire a serviciului militar? - În general, pozitiv. Însă, pe fondul evoluţiei societăţii şi al interferenţei cu structurile europene, dar şi al liberei circulaţii, există, totuşi, şi unii tineri care ignoră legislaţia şi se expun, astfel, rigorilor ei. Cele mai dese cazuri sunt de neprezentare la data şi locul specificate în Ordin. În alte cazuri, tinerii nu respectă legislaţia privind plecarea din ţară, exercitându-şi în mod abuziv acest drept, căzând sub incidenţa legii. Mulţi tineri caută să exploateze anumite afecţiuni medicale, exagerându-le sau chiar inventându-le, pentru a se sustrage de la îndeplinirea serviciului militar. Pentru prevenirea unor astfel de tendinţe, am ordonat măsuri suplimentare, specifice în CMJ Bihor, în colaborare cu organele Poliţiei, Jandarmeriei, ale Administraţiei publice locale şi ale Direcţiei de Sănătate Publică, astfel că putem să aplicăm legea. - Ce aţi dori să transmiteţi tinerilor încorporabili din judeţul nostru? - Să nu-i sperie serviciul militar. În unităţile militare ale MApN, MAI sau SRI sunt asigurate condiţii decente de existenţă, iar instrucţia este raţională şi suportabilă. Îi asigur că la comisiile de recrutare-încorporare vor găsi un climat responsabil, receptiv la solicitările lor, cu un înalt spirit de omenie şi înţelegere faţă de cei cu greutăţi sau cu afecţiuni medicale. - Când şi unde sunt aşteptaţi tinerii bihoreni încorporabili în perioada imediat următoare? - Personalul nostru îi aşteaptă cu drag, suntem şi noi părinţi, unii chiar bunici, începând de luni, 8 septembrie 2003, la Comisia de Încorporare din Oradea, Calea Aradului nr. 76. - Vă mulţumesc pentru solicitudine, iar încorporabililor le dorim armată uşoară!