Dimineaţa rece a ultimei zile lucrătoare a săptămânii ne găseşte porniţi pe drumul cunoscut dintre Oradea şi satul Apşa de Jos din Ucraina, zonă distinctivă a românismului alături de satele Biserica Albă, Plăiuţ, Bouţul Mic, Bouţul Mare, Apşa de Mijloc, Plăiuţ şi Strâmtura.

Cinci suflete: Ionică şi Cornelia Roşie, Tiberiu şi Marinela Moraru, fotograful Ghiţă Petrila, sunt invitaţii orădeni, aplecaţi celor patru ore de drum, pe ruta Oradea - Sighet - Apşa. Programul comunicat cuprinde prezentarea publică a cărţii Românii din dreapta Tisei - Maramureşul istoric - Transcarpatia - Ucraina - vol. I, avându-i autori pe Ion şi Ileana Botoş, gazdele evenimentului, activităţile specifice serbării Zilei Naţionale a României.

Lansarea de carte, prilej de adresare a cuvintelor de salut

Evenimentul numără prezenţa celor doi consuli ai Consulatului României la Slatina, oficialităţi locale, directori şi profesori ai şcolilor româneşti din zonă, delegaţiile invitaţilor de la Baia Mare, Sighet şi Oradea. Realizată într-un format A4, în cadrul unui proiect finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României, cartea cuprinde în cele 503 pagini, un număr de 287 de documente, în intervalul 1757 - 2023. Sarcina detalierii documentelor cuprinse de carte este detaliată de fostul director al Muzeului Maramureşului, istoricul bihorean dr. Gheorghe Todincă. Cartea este prefaţată de un cuvânt-înainte al dr. Viorel Ciubotă, cercetător în rezervă al Muzeului din Satu Mare, continuă cu un studiu al profesorului universitar Ştefan Vişovan, apoi o postfaţă semnată de cunoscutul universitar orădean dr. Mihai Drecin, încheind un excurs al poetului Echim Vancea, redactorul şef al publicaţiei Apşa. Sunt dezbateri punctuale ale unor documente legate de Marea Unire din 1 decembrie 1918. Constat şi ridic manifestării, analiza paradoxului demonstrat de documentele cuprinse în lucrare: nerecunoaşterea astăzi a cetăţeniei române acestor moştenitori ai celor mulţi care au votat atunci în 1918, Unirea Maramureşului cu Ţara! Caducitatea unei legi funcţionale astăzi în România democratică şi europeană {Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române actualizată 2023!} care Nu recunoaşte cetăţenia românească moştenitorilor trăitori! Exemplul edificator îl reprezintă chiar autorul lucrării prezentate, dr. Botoş, care a aşteptat cincisprezece ani soluţionarea dosarului de cetăţenie, cu acte traduse pe cheltuială proprie, drumuri la Bucureşti, completări de documentaţie… Nedumeriţi, surprinşi de această problemă, au notat spre informarea MAE şi diplomaţii misionari ai Statului Român prezenţi la manifestări…

Mihai Dan, participant la Marea Unire, primitorul de jerbe, flori şi steaguri tricolore ale românilor de astăzi... Crucea mormântului acestui erou al neamului nostru, poartă poza unui dârz şi simplu ţăran luptător, într-o viaţă de om susţinând ca delegat la Alba Iulia vorbirea marelui patriot Ştefan Cicio-Pop care a încheiat discursul său prin cuvintele: „Trăiască România Mare, de la Nistru până la Tisa!“. Nu le uitaţi români, ele răsună încă, la Alba Iulia!

Mihai Dan a fost martor al hotărârilor cruciale pentru naţia română la Marea Unire, s-a întors în Maramureş cu speranţa Neuitării Trupului Ţării, a bucuriei României Mari făurită în uralele mulţimii celor peste o sută de mii de participanţi… Au rămas studiului posterităţii, memoriile lui, cu atât mai importante, cu cât ele sunt printre puţinele memorii rămase de la românii ce au luptat în armata austro-ungară în decursul primului război mondial, în luptele din Serbia şi Italia.

La Mulţi Ani România, La Mulţi Ani români!

Uit pentru o clipă disconfortul mâinii drepte, gipsate după efortul aducerii lemnelor în parohie. Vizităm Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia. Calc pragul Casei memoriale Ilieş Filip, coroana exponatelor întregului muzeu. Şi Ilieş Filip a fost delegat cu drept de vot la Alba Iulia, în 1918. Printre cele mai vechi case din satul cu zece mii de români-Apşa de Jos - a fost strămutată aici în muzeu, cu mare cheltuială refăcută bârnă cu bârnă, şiţă cu şiţă, privind spre cer prin semiţia celor două sprâncene arcuite ale acoperişului specific maramureşene, spre Neuitarea de Ţară, de tinda casei străbune, un colind unic al vetrei Maramureşului istoric, aici în România Mică şi  în toată România Mare! Doamne ocroteşte-i pe români!

P.S.

Mulţumiri tuturor celor care ne-au însoţit, deopotrivă vouă cititorilor! Mulţumiri prietenilor de suflet, Ileana şi Ion Botoş, Ileana şi Nuţu Stan, părintelui Nuţu, doamnei Maria de la hotelul Viza, în mod special doamnei Olimpia Iovdii, o patrioată de mare cinste! Preotesei Marinela, preşedinta Asociaţiei  Morăriţa, pentru bunătatea ei! Mulţămim frumos tuturor! Dumnezău să vă învrednicească cu răsplata Lui!

Pr. Tiberiu MORARU