Apa termală din lacul cu nuferi din 1 Mai a scăzut, din nou, la un nivel dramatic. Situaţia se repetă iarnă de iarnă, din 2011 până în prezent, fără ca autorităţile să găsească o modalitate de a stabiliza situaţia. Din păcate, dacă nivelul exploatării apei termale se menţine la acelaşi nivel ridicat, în câţiva ani este foarte probabil ca apa termală din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai să rămână doar o amintire.

Se extrage la greu

"A revenit situaţia de anul trecut. Se extrage apă peste limita stabilită, este aceeaşi situaţie ca anul trecut, am informat autorităţile competente care trebuie să vegheze la exploatarea acestei resurse", ne-a declarat Radu Huza de la Muzeul Ţării Crişurilor, custodele Rezervaţiei naturale. Scăderea dramatică a nivelului apei din lac este un semnal clar că zăcământul este exploatat intensiv. Studiile geologice şi hidrologice efectuate în anii 80 de specialişti au fixat un debit al exploatării de maximum 300 de litri pe secundă. Ca orice resursă, apa termală este epuizabilă, iar debitul respectiv a fost stabilit pentru a da timp zăcământului să se refacă. Până la Revoluţie, singura unitate care putea extrage legal apa termală din zăcământ şi a o folosi mai apoi la tratamentele balneare era actuala SC Turism Felix SA. Respectarea normelor impuse de specialişti a condus, firesc, la prezervarea zăcământului. În ultimii ani ai capitalismului sălbatic, zeci de foraje ilegale au penetrat zăcământul în perimetrul Băile Felix-1 Mai, unde rezerva de apă este aproape de suprafaţă. S-au ridicat numeroase construcţii, vile, hoteluri şi pensiuni, multe dintre ele fiind alimentate ilegal cu apă termală. Practic, în cele două staţiuni orice proprietar de pensiune sau vilă poate să-şi angajeze o firmă de executat foraje şi să folosească apoi apa termală la încălzirea locuinţei sau în propriile piscine.

În plus, exploatarea pe timp de iarnă a apei termale din zăcământul de mare adâncime din zona faliei Oradea-Velenţa, care interferează cu zăcământul de mică adâncime de sub Sânmartin şi cele două staţiuni. Scăderea nivelului într-o parte, "mişcă" nivelul apelor termale din pungile subterane pe principiul vaselor comunicante, iar lacul cu nuferi fiind un debuşeu natural prin care apele termale izvorau natural, este primul afectat - un semnal clar al exploatării intensive. Autorităţile locale par însă lovite de amnezie - nimeni nu mai ia în considerare studiul de interferenţă realizat de specialişti în anii 80. Atât în Oradea cât şi în 1 Mai şi Băile Felix există planuri măreţe de realizarea a unor aqua parcuri. În Băile Felix, de altfel, a şi fost inaugurat anul trecut un nou complex balnear, care solicită şi el zăcământul. Nu mai departe de Ungaria însă, staţiunile balneare de la Hajduszobozslo şi Debreţin folosesc de ani buni apa termală în combinaţie cu apă încălzită prin panouri solare, în sistem de recirculare. Astfel, se protejează zăcământul de apă termală pentru anii viitori.

Ce se întâmplă la noi?

În ianuarie acest an Crişana relata, din nou, despre scăderea apei termale din Ochiul Mare, care ajunsese un biet ochi de apă cu un diametru de nici 10 m, alimentat printr-un furtun de pompieri. Comisia locală interinstituţională ce a luat fiinţă sub auspiciile Prefecturii Bihor a derulat controale în cele două staţiuni, în perioada 17-30 august 2012. Au fost verificate 161 de locaţii, din care 112 aparţin unor persoane juridice, iar 49 unor persoane fizice din zona Sânmartin - Băile Felix - Băile 1 Mai, care deţin piscine. Au fost descoperite şase foraje ilegale care au fost cimentate, dar în timpul verificărilor, membrii comisiei nu au reuşit să intre la 38 de adrese, proprietarii nedeschizându-le uşile. Cu toate că se cunoşte foarte bine situaţia limită în care se află zăcământul, Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale a scos, în martie anul trecut, un alt foraj, în zona Rontău. Iar Consiliul Local Sânmartin a aprobat trecerea punctelor termice de pe teritoriul comunei pe energie geotermală. Ulterior verificărilor din 2012, a luat fiinţă o altă comisie specială la nivel naţional, coordonată de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Aceasta din urmă a fost sesizată de custodele Rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor, că apa din Ochiul Mare a scăzut dramatic începând cu luna noiembrie 2013. Până acum, nu s-a întâmplat nimic.

Un lac unic, o rezervă termală limitată

Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai a fost declarat monument al naturii încă din 1931. Prin acest debuşeu apa termală din faliile tectonice de sub Oradea şi Sânmartin izvora natural de milenii, însă odată cu dezvoltarea necontrolată a staţiunilor şi a exploatării intensive, inclusiv pentru încălzirea cartierelor de locuinţe, nivelul scade an de an. Pentru un lac alimentat cu ape termale în care temperatura medie de 30-32 de grade Celsius favoriza vegetarea spontană a nufărului termal, unic în lume, apa se răceşte periculos de mult. Alături de nufărul termal (Nymphaea lotus var. Thermalis), relict terţiar, în lacul "Ochiul Mare" sunt în pericol de extincţie roşioara termală (Scardinius racovitzai) şi melcul de apă caldă (Melanopsis parreyssi), fosilă vie din vremea dinozaurilor. Prima scădere drastică a nivelului apei din "Rezervaţia Pârâul Peţea de la Băile 1 Mai" a fost semnalată în premieră de Crişana în decembrie 2011 şi, de atunci, situaţia se repetă an de an, în fiecare iarnă. În 2000, Rezervaţia naturală Pârâul Peţea a fost reconfirmată ca făcând parte din patrimoniul natural al României, având statutul de arie naturală protejată de interes naţional (Legea nr. 5/2000). Din 2007, cursul superior al Pârâului Peţea, de la izvoare până la intrarea în municipiul Oradea, este declarat sit de importanţă comunitară (SCI), fiind singurul habitat acvatic termal din România (Ordinul MMP nr. 1964/2007), intrat de altfel şi în patrimoniul european.