În primăvara anului 1944, în Oradea şi împrejurimile ei trăiau aproape 30.000 de evrei, adică circa o treime din populaţia urbei de atunci. Toţi au fost adunaţi şi înghesuiţi în cele două ghetouri din zona Parcului Nicolae Bălcescu, de unde au fost deportaţi în lagărele de exterminare de la Auschwitz şi Birkenau. Un an mai târziu, s-au reîntors doar 2.000 dintre ei. Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor Oradea organizează, în luna octombrie, o expoziţie care va aniversa moştenirea culturală lăsată de către importanta comunitate evreiască interbelică în memoria oraşului nostru. Momentul este unul simbolic: trecerea a 65 de ani de la desfiinţarea ghetoului din Oradea şi deportarea celor închişi acolo spre o destinaţie fără întoarcere.

 

Transilvania era sub dominaţie horthystă, când, în luna mai 1944, s-a făcut repartizarea, evreii orădeni fiind izolaţi în ghetoul mare, iar ceilalţi, provenind din alte localităţi ale judeţului Bihor (Marghita, Salonta, Aleşd, Săcueni), în ghetoul mic, în apropiere de actualul pod Decebal. "Expoziţia îşi doreşte, pe cât posibil, să evoce, sub forma unor fotografii şi a unei aplicaţii multimedia, ceea ce a câştigat în cultură, arhitectură şi ambianţă socială, iar mai apoi, ceea ce a pierdut comunitatea orădeană prin dispariţia a aproape unei treimi din populaţia oraşului în decursul verii anului 1944", explică Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii. Pentru a duce la bun sfârşit acest proiect, Biblioteca face un apel către cei care doresc să se alăture acestui demers, prin punerea la dispoziţie, exclusiv pentru scanare, a unor materiale fotografice din perioada pre-1944, referitoare la orice aspect din viaţa comunităţii evreieşti din Oradea. Orice fel de materiale sunt binevenite, atâta timp cât se poate oferi şi o descriere a subiectului. "Până în acest moment, am făcut un documentar cu tot ce se putea fotografia despre Oradea, clădirile evreieşti din municipiu, cimitirele evreieşti etc. Apoi, am încercat să identificăm portretele unor personalităţi din diferite domenii, inclusiv comercianţi renumiţi pentru că vrem să facem un colaj", a arătat şi Tavaszi Hajnal, directorul adjunct de specialitate al Bibliotecii, menţionând că urmează selectarea materialelor de care dispun, tehnoredactarea panourilor, corespondenţa cu invitaţii etc. Îmbucurător este faptul că mai mulţi evrei plecaţi în străinătate şi-au manifestat dorinţa de a ajuta la realizarea acestui documentar, unul dintre ei fiind cercetătorul Daniel Lowy, din Washington, care deţine numeroase informaţii pe acest subiect, iar în curând va scoate şi o carte.

 

Potrivit lui Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii evreieşti din Oradea, la ora actuală, în Oradea şi Bihor există aproximativ 34 de supravieţuitori ai Holocaustului şi ai lagărelor de muncă forţată.