În contextul evenimentelor din toamna anului 1918, când destrămarea monarhiei austro-ungare constituia unul din aspectele pregnante ale timpului, conducătorii politici români din Transilvania au apreciat că o hotărâre definitivă şi trainică, democratică şi inatacabilă nu poate fi luată decât de către reprezentanţii celor peste trei milioane şi jumătate de români, cu prilejul unei Mari Adunări Naţionale. În acest spirit, Comitetul Naţional Român Central transmitea, la 15 noiembrie 1918, comisiilor naţionale judeţene instrucţiuni precise, formulate în 12 puncte, cu privire la alegerile de delegaţi (deputaţi) pentru "Marea Adunare Naţională Română, ce are să fie convocată în scurt timp".
Făcând suma tuturor delegaţilor din Bihor la Alba Iulia (60 delegaţi aleşi, 45 delegaţi de drept şi 26 delegaţi ai organismelor amintitie), constatăm că aceştia au atins cifra de 131, deci bihorenii au trimis la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 o impunătoare reprezentanţă naţională, contribuind - în măsură importantă - la ctitorirea statului naţional unitar român.

În şedinţa Comitetului executiv al C.N.R. din Oradea şi Bihor, din 20 noiembrie 1918, s-a anunţat faptul că Marea Adunare Naţională va avea loc la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918, la care "vor lua parte toate straturile neamului românesc din Ardeal şi Ungaria", desigur prin "delegaţi emişi". Din Oradea şi întregul Bihor "vor fi reprezentate toate institutele culturale, financiare şi economice". Cu acelaşi prilej se raportează "despre aderinţe(le) sosite din partea comunelor", care constituiau suportul viitoarelor adunări de alegere a delegaţilor la Alba Iulia.

Pentru ca acestea să se desfăşoare
în conformitate cu instrucţiunile primite, în şedinţa - din 22 noiembrie 1918 - a Comitetului executiv al C.N.R. din Oradea şi Bihor s-au stabilit militanţii care vor conduce adunările de alegeri, după cum urmează: avocatul Andrei Ille în cercul electoral Tinca; avocatul Ioan Iacob în cercul electoral Ceica; dr. Aurel Lazăr în cercul electoral Aleşd; dr. Iuliu Chiş în cercul electoral Marghita; dr. Iustin Ardelean (avocat din Oradea) în cercul electoral Biharia; dr. Nicolae Zigre (avocat din Oradea) în cercul electoral Ugra şi avocatul Moise Coş în cercul electoral Salonta; dr. Grigorie Papp în cercurile electorale Săcueni şi Hoszupali. În cercul electoral Beiuş-Vaşcu, conducerea adunării se "concrede" C.N.R. din Beiuş, pe când cei din cercul Beretiu-U. "vor fi designaţi din partea biroului C.N.R." din Oradea. Cei din cercul electoral din Oradea vor fi stabiliţi în şedinţa din 25 noiembrie 1918 şi este vorba de dr. Iacob Radu (ca preşedinte) şi dr. Nicolae Zigre (ca notar), care au şi semnat "crediţionalele delegaţilor". De altfel, în aceeaşi zi au fost aleşi şi delegaţii cercului Oradea la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia: dr. Coriolan Pop, dr. Iustin Ardelean, Ioan Pogani (din cartierul Velenţa), Mihai Szilagyi (învăţător) şi dr. Sever Erdeli, "care delegaţi se prevăd cu credenţional".

Un autentic spirit democratic
caracterizează acţiunile politice ale românilor bihoreni în această perioadă - deosebit de importantă - a pregătirii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. În Bihor, au existat 12 cercuri (sau circumscripţii) electorale, de altfel cele mai multe din toate judeţele (în număr de 20) în care se afla populaţie românească. Cu prilejul adunărilor populare de alegeri s-a manifestat deschis voinţa de unitate naţională a locuitorilor români din părţile bihorene, care alcătuiau elementul etnico-demografic precumpănitor în aceste locuri.
Documentele păstrate (procesele verbale şi credenţionalele conţin informaţii exacte cu privire la datele când s-au desfăşurat adunările de alegeri a delegaţilor, preşedinţii acestora şi bărbaţii de încredere.
În cele 12 adunări de alegeri, desfăşurate între 24-27 noiembrie 1918, pe baza votului universal, practicat pentru prima dată în Bihor, au fost aleşi 60 de delegaţi aşa-zis oficialii, care au primit mandate de reprezentanţi ai tuturor românilor din această parte a spaţiului românesc, pentru a vota unirea cu România. Aşa cum se menţiona în procesele verbale ale adunărilor de alegeri a delegaţilor, aceştia erau "îndreptăţiţi şi îndatoraţi a lua parte cu vot decisiv în Marea Adunare Naţională Română". De asemenea, textul mandatelor de delegaţi confirmă, încă o dată, caracterul acestora de reprezentanţi ai poporului: "Drept ce susnumiţii delegaţi sunt prin aceasta autorizaţi a lua parte cu vot decisiv la Marea Adunare Naţională Română..., în numele tuturor românilor din acest cerc electoral... şi a contribui cu votul lor deciderea asupra sorţii viitoare a neamului românesc din Transilvania, Ungaria şi Banatul Timişan".

Într-un interviu acordat,
în 27 noiembrie, ziarului "Nagyvaradi Naplo", dr. Aurel Lazăr afirmă fără echivoc că: "Noi vrem unirea cu România... Trebuie ca toate teritoriile locuite de români să se unească şi unitatea aceasta să hotărască ce formă de organizare statală să adopte". La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia vor lua parte, atrăgea atenţia militantul naţional, pe lângă delegaţii aleşi, "preoţii, învăţătorii şi însăşi poporul", adică ţăranii din satele Bihorului. El oferă şi un exemplu concret: "Circumscripţia Aleşd o voi reprezenta eu, împreună cu un preot şi trei agricultori. Acordăm atenţie reprezentării în rândul delegaţilor a celor mai de jos pături sociale". Dr. Aurel Lazăr sublinia faptul că a fost aplicat - cu prilejul alegerilor de delegaţi - principiul democratic al reprezentării tuturor categoriilor sociale. Analizând, din această perspectivă, lista celor 60 de delegaţi aleşi în cercurile electorale bihorene, se poate constata faptul că: 31 au fost ţărani (reprezentând cca 52% din numărul total), 16 avocaţi (cca 21%), 7 preoţi (cca 7%) şi 6 alte categorii sociale (1 învăţător, 1 profesor, 1 student, 1 meseriaş, 1 inginer şi 1 director de institut bancar). Este evident, pentru orice om de bună credinţă, că majoritatea delegaţilor oficiali a românilor din Bihor au provenit din rândurile ţărănimii, a celei mai numeroase clase sociale.

Considerăm că este o
dovadă concludentă despre o corectă şi proporţională reprezentare la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a locuitorilor din satele Bihorului, care constituiau o majoritate demografică. De reţinut şi faptul că 16 delegaţi aleşi fac parte din categoria avocaţilor, care s-a remarcat în lupta pentru drepturi naţionale şi făurirea statului naţional unitar român. Intelectualii satelor - preoţii şi învăţătorii - au fost, în vremurile de restrişte, adevăraţii luminatori şi sfătuitori ai ţăranilor, fiind implicaţi în toate acţiunile politice româneşti şi, cu deosebire, în activitatea de conştientizare a poporului în legătură cu dezideratele majore ale luptei sale, între care şi realizarea idealului unităţii noastre statal-teritoriale. Ceilalţi 5 delegaţi au reprezentat, fiecare în parte, câte o categorie socială. Între cei 60 de delegaţi aleşi în circumscripţiile electorale bihorene, 3 erau din Arad, pe când cei 57 din 37 de localităţi de pe teritoriul judeţului Bihor şi anume din Oradea (13), Cheniz (5), Ceica (3), Beiuş (2), Tinca (2), Vecherd (2), Tulca (1), Homorog (1), Mădăraş (1), Micherechiu (1), Ciumeghiu (1), Hidişelu de Sus (1), Duşeşti (1), Sighiştel (1), Tăut (1), Tăgădău (1), Husasău de Tinca (1), Săcădat (1), Vârciorog (1), Ponoară (1), Bratca (1), Marghita (1), Abrămuţ (1), Chişlaz (1), Satubarbă (1), Sânlazăr (1), Alparea (1), Oşorhei (1), Leş (1), Roit (1), Cefa (1), Sânicolau Român (1), Nojorid (1), Bedeu (1) şi Peterd (1). Delegaţii oficiali aveau, aşadar, domiciliul în oraşele şi satele Bihorului, în întreaga arie a acestuia. Semnalăm cazul de excepţie al celor cinci ţărani din satul Cheniz care au fost aleşi ca delegaţi ai cercului electoral Săcueni, datorită încrederii de care au beneficiat din partea alegătorilor. Prin urmare, un cerc electoral reprezentat exclusiv de ţărani, ceea ce atestă profundul democratism de care au fost animaţi fruntaşii politici români din Bihor în toate demersurile lor organizatorice - între ele, desigur, şi pregătirea desfăşurării adunărilor populare de alegere a delegaţilor - ce preced Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Cea de-a doua categorie
a delegaţilor românilor din Bihor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au fost delegaţii de drept, ca reprezentanţi ai instituţiilor ecleziastice, şcolare, culturale şi economice. Astfel, instituţiile ecleziastice au trimis 17 delegaţi, societăţile culturale - 16 delegaţi, instituţiile de învăţământ - 4 delegaţi, studenţii români la Academia de drept din Oradea - 2 delegaţi, gărzile naţionale române - 3 delegaţi şi reuniunile economice româneşti - 3 delegaţi. Delegaţii de drept din Bihor, un număr de 45, au sporit considerabil rândul delegaţilor aleşi, totalizând împreună 105 delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Se cuvine însă să adăugăm delegaţilor aleşi (sau cei oficiali) şi delegaţilor de drept pe cea de-a treia categorie de delegaţi mai puţin cunoscută, dar care are o identică valoare de reprezentare naţională. Faţă de informaţiile intrate până acum în circuitul ştiinţific, recentele investigaţii documentare ne-au furnizat date interesante şi utile depistării unui număr de 26 de delegaţi supleanţi, ai Consiliilor Naţionale Române şi ai unor instituţi culturale româneşti, ai plaselor şi satelor bihorene.
Datorită împrejurării că defileul Crişului Repede - pe unde trecea drumul cel mai scrut spre Alba Iulia - se afla sub controlul trupelor ungare, românii din cercul Aleşd, care cunoşteau bine această situaţie, pentru a fi siguri de faptul că unii dintre delegaţii lor vor ajunge la destinaţie, au ales odată cu cei cinci delegaţi oficiali şi patru delegaţi supleanţi, caz unic în tot Bihorul. Pentru cunoaşterea exactă a numărului delegaţilor bihoreni la Marea Adunare Naţională se impune a fi luaţi în consideraţie - ca autentici reprezentanţi ai autorităţilor politice româneşti - şi delegaţii Consiliului Naţional Român din Oradea şi Bihor, ai Consiliilor Naţionale Române ale plaselor Aleşd, Tinca, Ceica şi Salonta, ai Consiliilor Naţionale Române din localităţile Bratca, Beznea, Aştileu, Peştere şi Beliu, ai satelor Ucuriş, Răbăgani, Ţigăneşti, Finiş şi Aştileu, precum şi ai Reuniunii Femeilor Române din Beiuş şi împrejurimi. Din delegaţii pe care i-am menţionat, cea mai mare parte au fost ţărani din satele Bihorului.

Făcând suma tuturor delegaţilor din Bihor la Alba Iulia (60 delegaţi aleşi, 45 delegaţi de drept şi 26 delegaţi ai organismelor amintitie), constatăm că aceştia au atins cifra de 131, deci bihorenii au trimis la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 o impunătoare reprezentanţă naţională, contribuind - în măsură importantă - la ctitorirea statului naţional unitar român.

LOCALITĂŢILE DIN CARE PROVIN DELEGAŢII BIHORENI - ALEŞI, DE DREPT, AI INSTITUŢIILOR, AI CONSILIILOR NAŢIONALE ROMÂNE ŞI AI COMUNELOR - LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA ALBA IULIA, DIN 1 DECEMBRIE 1918

1. ABRĂMUŢ: Coriolan MANU
2. ALEŞD: Ioan SFÎRLEA, Teodor STANCA, Coloman STUPARIU
3. ALPAREA: George MUDURA
4. Judeţul ARAD: Silviu BEJAN (Arad), dr. Teodor BURDAN (Boroşineu), dr. Sezer ISPRAVNIC (Arad)
5. AŞTILEU: Grigore BODEA, Vasile HOŢUPAN, Coriolan MURSA, Blaga TOMA
6. AUŞEU: Aurel DEJEU
7. BATĂR: Vasile GROZA
8. BEDEU: George MUREŞAN
9. BEIUŞ: Elena ARDELEAN, dr. Nicolae BOLCAŞ, Victor BORLAN, Ioan BUŞIŢA, Ioan CHIDIOŞAN, dr. Ioan CIORDAŞ, dr. Gavril COSMA, Roman CRISTIAN, Ilarie CRIŞAN, dr. Alexandru GERA, dr. Valer HETCO, Elena MUNTEAN, Tina PAP, Camil SĂLĂGEAN
10. BELIU: Aurel GLIGOR, Ioan OCHIŞ
11. BEZNEA: Vasile PUP, Demitrie ŢIEPELE
12. BOROD: dr. Emil LAYĂR
13. BRATCA: Dimitrie CIPLEU (a Ilenii), Pavel DOMOCOŞ (a Fanii), Teodor MANEA, Iosif TRIPON, Florian VEREŞ
14. CĂRĂSĂU: Pamfil OSSIAN
15. CEFA: Alexandru POPTĂMAŞ
16. CEICA: Ioan BUHUŞ, dr. Emil P. GROZDA, dr. Ioan IACOB, dr. Eugen NIECHI, Alexandru POPESCU
17. CHENIZ: Gheorghe CIUBUŞ, Ioan GOIE, Ioan ROCICA, Gheorghe ŞANDOR, Ilie ZACOTA
18. CHIŞLAZ: Ioan POPA
19. CIUMEGHIU: Gavril ROXIN
20. DUŞEŞTI: Ioan TORJ
21. FĂGĂDĂU: Pavel GOVOŞDAN
22. FINIŞ: Gheorghe PĂLCUŢIU
23. GHIGHIŞENI: Lăpădat CIOFLAN
24. GIRIŞU NEGRU: Petru SÎRBU
25. HIDIŞELU DE SUS: Alexandru GOLEA
26. HOLOD: Victor POP, Sezer SĂLĂGEAN
27. HOMOROG: Nicolae COSTA
28. HUSASĂU DE TINCA: Dănilă VICAŞ
29. LEŞ: Ioan BORDAŞ (a Gligori)
30. MARGHITA: dr. Iuliu CHIŞ
31. MĂDĂRAS: Romul BUZILA, Ioan TEOREAN
32. MEZIAD: Teodor CORNEA
33. MICHERECHIU: Teodor PĂTCAŞ, Nicolae ROCSIN
34. NOJORID: Petru CRISTE
35. ORADEA: dr. Iustin ARDELEAN, DR. Ioan BOROŞ, dr. Vasile CHIRVAI, Roman R. CIOROGARIU, Nerva Traian COSMA, Gavril DUDULESCU, dr. Sever ERDELI, Ioan GENŢ, Andrei HORVATH, Nerva A. JERCAN, dr. Aurel LAZĂR, Liviu LAZĂR, Augustin MAGHIAR, dr. Demetriu MANGRA, dr. Savu MARTA, dr. Valer MĂRCUŞ, dr. Gheorghe MICULAŞ, dr. Gregorie PAPP, Traian PĂSCUŢ, Ioan POGAN, dr. Coriolan POP, Andrei POPOVICI, dr. Demetriu RADU, dr. Iacob RADU, Grigorie RIŢIU, dr. George ROXIN, Petru TĂMĂIAN, dr. Nicolae ZIGRE
36. OŞORHEI: George POP
37. PEŞTERE: Ioan GLIGA, Pavel MOTOC
38. PETERD: Teodor POTCAŞ, Alexandru SALA
39. POCOLA: Petru E. PAPP
40. PONOARĂ: Dumitru BRADEA
41. POPEŞTI: Vasile TĂMAŞ
42. RĂBĂGANI: Mihai OCI
43. ROIT: Teodor LUNCAN
44. SALONTA: Moise COŞIU
45. SATUBARBĂ: Ioan CHEREGI
46. SĂBOLCIU: Nicolae MALIŢA
47. SĂCĂDAT: Iosif TĂRĂU
48. SFIRNAŞ: George PITEANCU
49. SIGHIŞTEL: Atanasiu TOADER
50. SÂNICOLAU ROMÂN: Dimitrie POP
51. SÂNLAZĂR: Graţian HOROGOŞ
52. TĂUT: Vasile TEUCA
53. TILEAGD: Alexandru MUNTEANU
54. TINCA: dr. Andrei ILLE, dr. Aurel PINŢIA
55. TULCA: Dimitrie POPA
56. ŢIGĂNEŞTI: Gheorghe POPA
57. UCURIŞ: Ananie SÎRB
58. VAŞCĂU: dr. Augustin CIURDARIU, Alexandru COROIU, Adrian P. DESEANU, Maxim NONU
59. VECHERD: Ioan BODOR, Victor DOMOCOŞ
60. VÂRCIOROG: Teodor POPOVICIU


LOCALITĂŢI BIHORENE CU PARTICIPANŢI LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA ALBA IULIA, DIN 1 DECEMBRIE 1918

1. BĂLNACA: Vasile DAVID, Zaharia GAVRILĂ, Petru MARTIN
2. BELIU: Nistor DIMITRIE, Alexandru FRUGINA, Gheorghe FRUGINA, Terentie POPA, Alexandru PULEAC, Gheorghe RUSU, Andrei STAN
3. BERECHIU: Ioan BALOG, Petru PAUL
4. BRATCA: Gheorghe MATEEAŞ
5. BRIHENI: Moise IENCIU, Maxim MĂNESCU
6. BRUSTURI: Mihai GIURĂU, C. MĂRUŞCA
7. BURZUC: Gheorghe CHIŞ
8. CĂLUGĂRI: Aurel V. FLOREA, Pavel MATIUŢĂ, Ioan TOCOIAN
9. CEFA: Petru POPTĂMAŞ
10. CHEŞA: George CLITAN, Paşc GOGUŢ
11. CHIOAG: Gavril CHIŞBORA
12. CHIRALEU: George MĂRCUŞ
13. CHIŞLAZ: Teodor VANCIA
14. CIUTELEC: Ion A. MIEREA
15. CRAIOVA: Atanasiu PORŞUŢIU
16. CRIŞTIORU DE JOS: Petru CONDRE
17. DIJIR: Mihai DĂNILĂ
18. FINIŞ: Ioan MÎNDRU
19. GEPIU: Petru GONCAN, Mihaiu HALMAGEAN
20. GIRIŞU NEGRU: Gheorghe SÎRBU
21. HAIEU: Gheorghe ARDELEAN
22. HUSASĂU DE TINCA: Aurel BUDIU
23. INAND: Iancu LUPAŞ, Gheorghe STANA, Dumitru UIVĂRĂŞAN
24. IZBUC: Luca BURTA (a Petrii), Simion BURTA, Adam MICLEA
25. LAZURI DE BEIUŞ: Alexandru Sever PELLE
26. LORĂU: Gheorghe BONCA
27. LUGAŞU DE JOS: Teodor ILEA
28. LUNCA: Mihai CIURA, Traian COTOR, Crăciun SERAC
29. LUPOAIA: Gavril POPOVICI
30. MĂDĂRAS: Teodor NEŞ
31. MIZIEŞ: Florian GOINA
32. NEGRU: Ion GIURGIU
33. ORADEA: Iosif CHIRILĂ, Iosif DRIMBA, Victor FILIP, dr. Dumitru LASCU, Vladimir MUŢIU, Gheorghe TULBURE
34. OŞAND: Ion MARTIN
35. POPEŞTI: Teodor BACIU, Gavril CHEREGI, Florian LAZOC
36. RIENI: Costan TIRLA
37. ROIT: Simion CĂMPAN, Ioan DANCEA, Simion FĂRCUTA, Petru LUCACIU, Simion LUNCAN
38. ROŞUA: Petre BURECU, Petru GHERLEA, Petru PETRIŢA, Ioan UŞVAT
39. SĂBOLCIU: Vasile BORDAŞ, Gavril IOVAN, Nicolae MALIŢA
40. SĂCĂDAT: Aurel MATEI
41. SĂLDĂBAGIU DE BARCĂU: Ioan PONDROŞ
42. SEBIŞ: Gheorghe GAVRA, Ilie LUCUŢA, Iulian LUCUŢA
44. SÂNTANDREI: Dumitru TĂUT, Teodor TORJEA
44. SUDRIGIU: Miron DUDAŞ, Marţian MUŢ
45. SUIUG: Pantelimon BUGARIU, Vasile FILIP, Florian NASTA
46. TALPOŞ: Teodor ARDELEAN, Ioan CHIRILESCU, Ludovic LAZĂR, Pavel MATEI, Valer POPOVICI, Ioan VICAŞ, Mihai VIDICAN
47. TĂRIAN: Simion SANTĂU
48. TINCA: Gheorghe ACHIMAŞ
49. TOTORENI: Iustin FOFIU, Nicolae FOFIU
50. ŢIGĂNEŞTI: Ioan CLOAMBEŞ
51. VÂRCIOROG: Petru FODOR