La Muzeul Țării Crișurilor a avut loc joi, 25 aprilie, lansarea cărții teză de doctorat „Obiceiul prinderii suratelor în ipostaze reprezentative din Transilvania”, carte publicată la Editura Muzeului Țării Crișurilor în 2024, autoare prof. dr. Cristea Ligia-Monica.

Prof. dr. Ligia Cristea este profesor titular în cadrul Liceului de Arte din Oradea și profesor asociat la Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea, predând două cursuri: Etnologie și folclor și Identitate culturală românească.

Cartea lansată ieri s-a născut din dorința de a face cunoscute, de a valorifica și de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile unor zone familiare, Țara Lăpușului și Țara Beiușului, autoarea propunându-și, în acest sens, o „analiză etnologică a desfășurării unui ritual social de vârstă și de gen într-o arie geografică încărcată de tradiție cum este Transilvania”. Lucrarea își propune să etnografieze ceremonialul desfășurării acestui ritual, atât în zonele arhaice în care el a fost semnalat mai demult și în care nu se mai desfășoară azi, cât și în zonele în care el este încă viu în primele decenii ale secolului XXI-lea.

Lansarea a fost moderată de dr. Vasile Todinca, cercetător științific I în cadrul Muzeului, care a adresat cuvinte de laudă autoarei, apreciind munca depusă în acest sens, catalogând lucrarea „un adevărat princeps axiologic al etnologiei românești”.

De asemenea, a luat cuvântul și prof. univ. dr. habil. Florin Cioban, Universitatea din Oradea, explicând pe scurt cum a luat naștere ideea lucrării, de la gând la cartea propriu-zisă. Un prim răspuns al întrebării ce reprezință suratele vine chiar printr-o reprezentare a statuii Dansul felegii, realizată în anul 1971 de către sculptorul Boris Leonovics în piatră artificială, și face referire la denumirea sub care era cunoscut obiceiul prinderii suratelor în unele sate din Bihor: Feleaga/Feleguța. Statuia este amplasată chiar în fața gării din Oradea și este denumită după un obiect vestimentar ritual: basmalele pe care le țin în mână în timpul practicării ritualului.­

În cuvântul adresat de autoare publicului, care a venit în număr mare, printre ei regăsindu-se și elevi, studenți, profesori, dar și doamna Conf. Univ. Dr. Veronica Buciuman, Decan al Facultatii de Litere, prof. Dr. Ligia Cristea a explicat pe scurt motivația de a aborda un subiect mai puțin cunoscut și care, pe măsura trecerii timpului se pierde, dar subliniind totodată importanța de a-l face cunoscut, cu atât mai mult cu cât încă se găsesc zone unde acest obicei este încă viu. Ritualul prinderii suratelor a cunoscut, și cunoaște încă, o foarte largă răspândire și variante de manifestare atestate în numeroase sate din zona Transilvaniei, cu precădere în partea de nord. Ligia Cristea a ținut să mulțumească tuturor celor care au încurajat-o, ajutat-o și susținut-o în demersul acesteia de-a lungul timpului, atât familiei cât și prietenilor, dar și profesorilor care i-au fost alături. Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic realizat de două eleve de la Liceul de Arte din Oradea, care au reprodus jocul Lioara, al prinderii suratelor desfășurat în unele sate din Bihor, rostind jurământul pe care tinerele fete îl faceau în cadrul ritualului.