Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată că populația rezidentă a județului Bihor este de 551.297, în scădere cu 24.101 persoane față de recensământul precedent, din octombrie 2011. Adică la cel mai mic nivel după anul 1948, la trei ani după Al Doilea Război Mondial.

Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor a prezentat marţi, 31 ianuarie, rezultatele provizorii ale RPL 2021 pentru judeţul nostru, menţionând o scădere a populaţiei rezidente cu peste 24.000 de persoane. „Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (283,4 mii persoane, reprezentând 51,4%) și trăiește în mediul rural (290,3 mii persoane, reprezentând 52,7%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Bihor se situează pe locul 11 în ierarhia judeţelor”, precizează DJS Bihor.

Media de vârstă a crecut cu 1,4 ani

În ce privesşte fenomenul de îmbătrânire, acesta s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Bihor crescând la 41,4 ani (față de 40,0 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie în județul Bihor este mai mică cu 1,0 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Bihor se plasează pe locul 7 (la egalitate cu judeţele Sibiu şi Covasna). În cadrul Regiunii Nord-Vest, din care face parte și județul Bihor, vârsta medie este de 41,6 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al 3-lea.

„Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Bihor este 109,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic cu 12,0 decât media națională, care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul Bihor, are valoarea de 53,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât indicele de dependenţă demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte”, precizează DJS Bihor.

Oradea a pierdut 13.262 persoane în 10 ani

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Bihor. Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Bihor, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Sântandrei, care a ajuns la o populație de 9.025 persoane (cu 4.113 persoane mai mult decât în 2011), comuna Sânmartin cu o populație rezidentă de 12.448 persoane (cu 2.876 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Oşorhei, cu o populație rezidentă de 8.536 persoane (cu 2.004 persoane mai mult decât în 2011).

„Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Sântandrei ocupă primul loc (+83,7%), comuna Oşorhei ocupă locul 3 (+30,7%), iar comuna Paleu ocupă locul doi cu o creştere de +49,2% față de 2011 (1.242 persoane), ajungând la o populație de 3.765 locuitori. Localitățile cu cele mai mari scăderi ca număr de locuitori între cele două recensăminte, în cifre absolute, sunt: Municipiul Oradea, care a ajuns la o populație de 183.105 persoane (cu 13.262 persoane mai puţin decât în 2011), Municipiul Marghita, cu o populație rezidentă de 13.573 persoane (cu 2.197 persoane mai puţin decât în 2011) și Municipiul Salonta, cu o populație rezidentă de 15.792 persoane (cu 1.943 persoane mai mult decât în 2011)”, menţionează DJS Bihor.

Pe de altă parte, localitățile din județul Bihor cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt: comuna Derna (-638 locuitori, –24,4% față de populația din 2011), comuna Boianu Mare (-315 locuitori, –23,5% față de populația din 2011) și comuna Căpâlna (-381 locuitori, –22,9% față de populația din 2011). Comuna cea mai mică din județ este comuna Şinteu cu numai 996 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1.021 locuitori), această comună situându-se tot pe ultimul loc şi la recensământul precedent.

Cea mai mare comună din județ este comuna Sânmartin, care a crescut față de RPL2011 cu 2.876 persoane şi care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Nucet este orașul cel mai mic din cadrul județului (1.987 locuitori față de 2.165 locuitori în 2011).

Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Săcueni (10.720 locuitori faţă de 11.526 locuitori în 2011).

Municipiul Oradea, reședință a județului Bihor, are o populație rezidentă de 183.105 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 13.262 persoane.

Între cele două recensăminte, comunele cu cea mai nesemnificativă modificare de populaţie sunt comunele Batăr şi Abrămuţ.

Structura etnică şi confesională

„La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente”, precizează DJS Bihor.

Astfel, informația privind etnia a fost disponibilă pentru 502,9 mii persoane (din totalul celor 551,3 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Bihor). S-au declarat români 347,1 mii persoane (69,0%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 112,4 mii persoane (22,3%), numărul celor care s-au declarat romi a fost de 36,8 mii persoane (7,3%), iar numărul celor care s-au declarat slovaci a fost de 4,9 mii persoane (1,0%). Potrivit liberei declarații a celor 502,5 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Bihor după limba maternă se prezintă astfel: pentru 70,8% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 24,3% dintre persoane, limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 3,8%, iar limba slovacă pentru 0,9% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 498,1 mii persoane din totalul populației rezidente a județului Bihor și arată că 59,3% dintre persoanele care au declarat religia, sunt de religie ortodoxă; 16,0% s-au declarat de religie reformată, 8,2% de religie penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), iar 8,0% de religie romano-catolică.

Structura populaţiei după starea civilă

Din populația rezidentă a județului, 251,2 mii persoane (45,6%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă), din care 123,6 mii bărbați (49,2%) și 127,6 mii femei (50,8%). Nu au fost niciodată căsătorite 227,8 mii persoane (41,3%), din care 118,9 mii bărbați (52,2%) respectiv 108,9 mii femei (47,8%). Persoanele divorțate se regăsesc în cifră de 42,6 mii persoane (7,7%) din totalul populației rezidente a județului, din care feminin 22,1 mii persoane (51,9%) iar masculin 20,5 mii persoane (48,1%).

Numărul persoanelor care s-au declarat ca fiind văduve a fost de 29,7 mii persoane (5,4%), din care bărbați 4,9 mii persoane (16,7%) iar femei 24,8 mii persoane (83,3%).

Structura după nivelul de instruire

Din totalul populației rezidente a județului Bihor, 43,8% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 39,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,6% nivel ridicat (superior). Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel ridicat de educație, judeţul Bihorse situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor. „Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, se poate observa

un nivel ridicat de educație în procent de 45,2% bărbați și 54,8% femei. Nivel mediu de educație au 52,5% persoane de sex masculin, respectiv 47,5% persoane de sex feminin, iar în ceea ce privește nivelul scăzut de educație, 45,6% sunt bărbați, iar 54,4% sunt femei”, menţionează Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor.

Structura populaţiei după statutul activităţii curente

Populația activă a județului Bihor este de 244,7 mii persoane, fiind compusă din 233,0 mii persoane ocupate și din 11,7 mii șomeri. Populația inactivă cuprinde 306,6 mii persoane, din care pensionarii reprezintă 121,7 mii persoane (39,7%), iar elevii și studenții 106,4 mii persoane (34,7%).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bihor se situează pe locul 9 în ierarhia judeţelor (la egalitate cu județul Constanța). Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bihor se situează pe locul 7 în ierarhia judeţelor (la egalitate cu județul Sălaj).

Populaţia Bihorului şi a României din 1948

La data de 25 ianuarie 1948, adică la aproximativ trei ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, populaţia judeţului Bihor număra 536.323 de locuitori, iar populaţia totală a României era de 15.572.624 de locuitori.

Peste opt ani, la data de 21 februarie 1956, Bihorul avea 574.488 de locuitori, iar la nivel naţional erau înregistraţi 17.489.450 de locuitori. Cel mai mare număr de bihoreni a fost înregistrat în anul 1992, când erau recenzaţi 633.094 de locuitori, iar la nivel naţional România avea o populaţie de 22.810.035 de locuitori. În anul 2002 au apărut primele date concrete ale scăderii dramatice a populaţiei, Bihorul pierzând în zece ani aproape 40.000 de locuitori. La 18 martie 2002 erau înregistraţi 600.246 de locuitori, iar la nivel naţional deja erau pierduţi peste 1,1 milioane de locuitori, astfel că populaţia României era de 21.680.974 locuitori.