Tot mai mulți orădeni aleg să se relaxeze în grădina reamenajată a Palatului Baroc, un colț de rai unde, pe lângă pomi de rodie și smochin, butuci de viță și plante exotice așezate în glastre, sunt plantate diferite soiuri de cereale, plante aromatice și utilitare, dar și flori menționate în Vechiul și Noul Testament.

Cu ocazia cartării dendrologice a grădinii realizate în anul 2019, s-au catalogat 633 de copaci, 237 de arbuști, 320 de trandafiri și 92 de conifere.

„În cursul lucrărilor de reabilitare, prin triere și toaletare atent planificată, a fost scoasă în evidență structura originală a grădinii, o atenție specială acordându-se speciilor rare și valoroase”, menționează reprezentanții Episcopiei Romano-Catolice de Oradea.

Potrivit acestora, în spațiul cuprins între latura vestică a catedralei și cea nordică a palatului, s-a păstrat o parcelă de grădină peisagistică cu bănci și alei arcuite, existentă în această zonă de la începutul complexului baroc.

„Copacii din acest perimetru nu au o vârstă considerabilă, totuși, printre aceștia, se regăsesc specii rare și valoroase. Pe aceeași latură vestică a catedralei, a fost amenajată o grădină biblică, împărțită în parcele rotunde și rectangulare, în tradiția grădinilor monastice medievale. Pe lângă pomi de rodie și smochin, butuci de viță și plante exotice așezate în glastre, aici sunt plantate diferite soiuri de cereale, plante aromatice și utilitare, respectiv flori cu bulbi menționate în Vechiul și Noul Testament”, mai transmit reprezentanții Episcopiei.

Lucrările de reabilitare a grădinii au fost proiectate de către arhitectul Király Anikó, în colaborare cu inginerul horticultor Thalmeiner Tünde, fiind realizate sub îngrijirea maestrului grădinar Tancréde Baudet, asistat de Kleszken Tímea.

Cele mai frumoase și populare specii botanice ale parcului sunt magnoliile, care înfloresc în fiecare primăvară, de-a lungul fațadei principale și nordice a palatului. Cele mai bătrâne magnolii ale orașului au fost plantate la sfârșitul secolului al XIX-lea. De asemenea, în grădina Palatului Baroc, se regăsește Arborele Tisa (Taxus baccata), care poate să ajungă la vârsta de peste 1000 de ani.

În grădina Palatului Episcopal se mai regăsesc: trei exemplare din Alunul turcesc - Corylus colurna, care au vârste apropiate de 100 de ani; Stejar - Quercus robur (cel mai bătrân exemplar al grădinii este un stejar cu o înălțime de 29 m și o vârstă de peste 180 de ani, plantat sau crescut spontan în secolul XIX); Cafeaua din Kentucky - Gymnocladus dioicus (sâmburele acestui copac caracteristic pădurilor din America de Nord și, în special, Canada, a fost folosit de către primii coloniști ca înlocuitor de cafea, de unde se trage și denumirea arborelui. În medicina populară locală, a fost utilizat pentru reglarea temperaturii corpului, iar din roadele arborelui se fierbea săpun); Stejarul roșu - Quercus rubra (un exemplar al acestui copac originar din estul Americii de Nord și sudul Canadei, având o înălțime de peste 24 de metri și o circumferință de 370 cm, a fost plantat în grădina din spatele Palatului Baroc, în jurul anului 1868); Sequoia - Sequoiadendron giganteum (trei exemplare plantate la periferia vestică a grădinii, în 1878, în pofida vârstei relativ fragede pentru această specie, cu trunchiuri având circumferințe de 3-3,7 m, sunt cele mai înalte plante ale grădinii, fiecare exemplar al acestui conifer rar fiind ocrotit prin lege); Ginkgo biloba (cele mai bătrâne exemplare cunoscute, cu vârste până la 1000 de ani cresc la o înălțime de peste 50 m. În grădina palatului episcopal, până nu demult, au existat doar două exemplare cu vârste de 100 și 20 de ani, recent, însă, au fost plantați arbuști noi); Arborele de ampar-gumă - Liquidambar styraciflua (pe suprafețele rănite ale trunchiului se produce o rășină specială, numită storax, care este ingredientul de bază a gumelor de mestecat și a multor produse cosmetice); Castanul sălbatic - Aesculus hippocastanum (exemplarele plantate în grădina din spatele palatului, în jurul anului 1878, se numără printre cele mai vechi plante ale grădinii și reprezintă o moștenire valoroasă și ocrotită).

Orădenii se vor putea bucura de grădina Palatului Baroc şi după finalizarea lucrărilor de reamenajare a acesteia, lucrări realizate de Episcopia Romano-Catolică de Oradea - proprietara parcului - printr-un proiect pe fonduri europene.

Primăria Oradea şi Episcopia s-au înţeles că parcul va rămâne deschis publicului, cu condiţia ca municipalitatea să aloce, anual, 100.000 lei pentru întreţinerea acestuia. Protocolul, care stabileşte detaliile acestei înţelegeri, a fost aprobat în cadrul ședinței de Consiliu Local de joi, 25 iunie. Înţelegerea este valabilă timp de 10 ani.