Azi, 19 august
Calendar ortodox: Sf. Mc. Andrei Stratilat şi cei 2593 de ostaşi; Sf. Timotei şi Agapie
Calendar greco-catolic: Sf. Andrei Tribunul şi soldaţii săi
Maxima zilei: "Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!" Pierre de Coubertin
Reţeta zilei
Supă cremă de dovlecei cu brânză de oaie
Ingrediente: Şase dovlecei, 150g brânză proaspătă de oaie, un căţel de usturoi pisat, opt frunze de mentă, 1/2 linguriţă cu zeamă de lămâie, 20g brânză parmezan (la alegere), sare şi piper.
Preparare: Se spală dovleceii şi se taie în feliuţe subţiri. Se aşază în tava mare a aparatului de gătit cu aburi, se adaugă usturoiul şi patru frunze de mentă şi se prepară la aburi timp de 20 de min. Se scot dovleceii din aparat (nu trebuie să fie chiar moi) şi se pun în blender sau robotul de bucătărie împreună cu brânza de oaie, patru frunze de mentă şi zeama de lămâie, până când se obţine un piure consistent. Se sărează şi se piperează. Preparatul astfel pregătit se poate servi la masă atât cald, cât şi rece. Înainte de a fi servit se presară deasupra parmezan ras.
REMEMBER
Ziua naţională a Statului Islamic Afghanistan.
1819 - S-a născut cercetătorul James Watt, inventatorul maşinii cu aburi. (n. 1736)
1828 - S-a născut Ion Raţiu, om politic transilvănean, preşedinte al
Partidului Naţional Român (1892-1902). (m. 1902)
1891 - A murit pictorul Theodor Aman, membru post-mortem al
Academiei Române (10 sept. 1991). (n. 1831)
1901 - S-a născut inginerul Ştefan Nădăşan, membru al Academiei
Române. (m. 1967)
1914 - S-a născut istoricul şi criticul literar Ion Vitner. (m. 1991)
1915 - S-a născut Margareta Giurgea, fizician, membru titular al
Academiei Române.
1916 - Bulgaria şi Turcia au declarat război României.
1920 - Solemnitate la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), cu prilejul decorării oraşului Bucureşti de guvernul francez, prin mareşalul francez Joffre, cu cea mai înaltă distincţie militară "Crucea de război".
1928 - S-a născut inginerul Andrei Ţugulea, membru titular al Academiei Române. (1999)
1935 - S-a născut Dumitru Radu Popescu, scenarist, scriitor şi publicist, membru corespondent (1997) şi membru titular (2006) al Academiei Române.
1941 - S-a născut Mircea Desideriu Banciu, inginer chimist, membru
titular (22 nov. 2000) al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Chimice a Academiei Române (din 2002).
1947 - S-a născut graficianul Aurel Bulacu.
1948 - S-a născut scriitorul Radu Anton Roman. (m. 2005)
1949 - S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş.
1958 - Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul european de la Stockholm (Suedia, 19-22).
1961 - S-a născut regizoarea Beatrice Bleonţ-Rancea.
1974 - Are loc, la Bucureşti, în prezenţa secretarului ONU, Kurt
Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei cu participarea a peste 5000 de delegaţi din 133 de ţări.
1983 - A murit Octav Onicescu, matematician, membru al Academiei
Române. (n. 1892)
1983 - A fost inaugurat cel de-al treilea tronson al magistralei I a
metroului bucureştean, între Eroilor şi Militari, cu o lungime de 8 km.
1986 - Este inaugurat podul rutier peste Canalul Poarta Albă-Midia-
Năvodari.
1999 - A murit scriitorul Mircea Sântimbreanu. (n. 1926)
20 AUGUST
ROMÂNIA
1470 - Bătălia de lângă satul Lipnik (Lipiniţi), pe Nistru. O oaste tătărască
a invadat Moldova pe care au supus-o devastărilor şi jafului; Ştefan cel Mare i-a
respins pe invadatori şi, urmărindu-i, i-a ajuns în dumbrava de la Lipnic,
provocându-le o gravă înfrângere.
1834 - S-a născut Vasile Pogor, poet şi traducător. (m. 20 mart.1906) (175
de ani)
Născut la Iaşi, într-o veche familie de origine răzeşească, a studiat la
pensionul francez din Iaşi şi la Paris, unde şi-a luat doctoratul în drept. Judecător,
avocat, preşedinte de secţie, apoi prim-preşedinte al Curţii de Apel din Iaşi. A fost
primar al Iaşului (1880-1881, 1888-1897). A debutat în 1862, în „Ateneul român",
cu traduceri din Anacreon, Cantel, P. Dupont şi Uhland. A fost întemeietor, alături
de Titu Maiorescu, I. Negruzzi, P.P. Carp şi Th. Rosetti al Societăţii „Junimea", a
ţinut mai multe „prelecţiuni populare" pe teme de istorie, istorie culturală, artă şi
literatură. Cele mai multe dintre scrierile sale, traduceri şi puţine poezii originale,
le-a publicat în „Convorbiri literare". Traducător bine orientat în literatura
universală, a oferit cititorilor tălmăciri variate, începând cu scrieri ale antichităţii
şi până la modernii Baudelaire, E.A. Poe şi Bret Harte. S-a stins din viaţă la Iaşi,
în 20 martie 1906. (VPC)
1839 - Studenţii români aflaţi la Paris înfiinţează „Societatea pentru
învăţătura poporului român", care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste
(fondatori: Ion Ghica, Alexandru G. Golescu, Dimitrie Brătianu). (170 de ani)
Cea mai spectaculoasă etapă din istoria culturii române moderne se
manifestă la începutul secolului al XIX-lea, când se trece de la mentalitatea
feudală, de tip oriental, la cea modernă, ocidental-europeană. În numai o jumătate
de secol românii se racordează la formele de existenţă ale Europei Occidentale,
renunţând definitiv la tiparele medievale. Despărţirea de vechile obişnuinţe a fost
un proces de mai bine de un secol, declanşat de boierii Partidei Naţionale în
deceniile doi şi trei ale secolului romantic şi postulat de Revoluţia de la 1848 din
Bucureşti, Iaşi ori Câmpia Libertăţii din Blaj. Debutul modernităţii culturii
90
româneşti coincide cu o serie de iniţiative culturale care au condus la afirmarea
unei culturi naţionale, în limba şi tradiţiile romanităţii europene. Acum s-au
reorganizat formele învăţământului laic şi confesional, s-au experimentat formele
moderne de asociere literară, s-a inaugurat presa de opinie politică, literară,
istorică ori de informaţie enciclopedică, s-au pus bazele unui teatru românesc ş.a.
Societăţile literare sunt grupări de persoane cu preocupări comune, care îşi asumă
programe cu caracter progresist, stăruind pentru ieşirea Provinciilor Române din
formele anacronice ale regimului fanariot printr-o serie de reforme înţelepte.
Atunci când au răspuns nevoilor interne ale ţării, ele au contribuit la luminarea
populaţiei şi la solidarizarea energiilor ei sufleteşti în favoarea unui ideal
naţional. În 1822, la Braşov, D. Golescu şi Ion Câmpineanu, boieri reformatori,
care au susţinut mişcarea lui Tudor Vladimirescu, au organizat o societate secretă
cu aspect revoluţionar. Reveniţi acasă, ei reiau proiectul unei asemenea asociaţii
în 1827, încredinţându-i lui I. E. Rădulescu misiunea redactării statutelor şi a
platformei program, care stipulau: transformarea şcolii lui Lazăr în Colegiu,
înfiinţarea unei instituţii similare la Craiova, crearea de şcoli normale în fiecare
capitală de judeţ şi de şcoli primare în fiecare sat, înfiinţarea de gazete în limba
română, încurajarea traducerilor şi înfiinţarea unui Teatru Naţional. În 1833 se
înfiinţa la Bucureşti o „Societate Filarmonică" care milita pentru un clădirea unui
teatru românesc, stimula repertoriul naţional şi artiştii români. „Societatea de
agricultură" apărută la Bucureşti în 1835 din iniţiativa lui Ion Câmpineanu,
Scarlat Rosetti şi Petrache Poenaru îşi propunea modernizarea şi eficientizarea
activităţii agricole în Ţara Românească. Cea mai radicală şi cu cea mai dramatică
existenţă a cunoscut societatea „Frăţia", înfiinţată în 1840 la Bucureşti, din
iniţiativa lui Ion Ghica, N. Bălcescu, Christian Tell şi Cezar Bolliac. Ea a fost
interzisă în 1843, iar principalii ei lideri condamnaţi la detenţie ori exil. Şi în
Moldova s-au înfiinţat o serie de societăţi, mai puţin radicale şi cu un pronunţat
aspect profesional: „Cercul de lectură al medicilor" (1830), „Societatea de
medicină şi istorie naturală" (1833). În afara graniţelor s-au organizat societăţii
ale tineretului universitar: „Societatea pentru învăţătura poporului român",
înfiinţată în august 1839 din iniţiativa lui Ion Ghica, A. G. Golescu, D. Brătianu,
C. Negri, V. Alecsandri, N. Docsan, devenea în 1845 „Societatea studenţilor
români". Societăţile literare româneşti nu au imaginea unor adunări mondene,
precum cele din capitalele Europei occidentale cu un secol mai devreme. Ele
răspund mai degrabă dreptului la liberă asociere stipulat de Declaraţia
Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului şi reunesc persoane interesate a schimba
prezentul şi viitorul ţării lor. Alcătuite din boieri, intelectuali ori comercianţi, ele
au un caracter secret, iniţiatic, şi întreţin o atmosferă de conspiraţie şi de
sacrificiu. Prefacerile politice, economice şi culturale sugerate în statutele acestor
societăţi au un caracter liberal moderat şi o viziune optimistă despre progres. Ele
au împlinit un rol naţional militând pentru depăşirea stării de înapoiere, pentru
emanciparea prin cultură a populaţiei de la oraşe şi sate. Ele au încurajat
mecenatul artistic: Scarlat Rosetti a subvenţionat tipărirea Caligrafiei lui Grigore
91
Pleşoianu şi a Gramaticii lui I. E. Rădulescu, G. Băleanu a subvenţionat
publicarea lucrării lui G. Lazăr Povăţuitorul tiner ş. a. (ATO)
1864 - S-a născut Ion I.C. Brătianu, om politic, preşedinte al Partidului
Naţional Liberal, de mai multe ori ministru şi prim-ministru, de numele căruia se
leagă Războiul pentru Întregirea Naţională, Unirea de la 1918, Constituţia
României din 1923 ş.a., membru de onoarea al Academiei Române (7 iun. 1923).
(m. 24 nov. 1927) (145 de ani)
Născut în comuna Florica din judeţul Argeş, a urmat, la Paris, Ştiinţele
matematice, apoi Şcoala Politehnică şi Şcoala de Poduri şi Şosele. Întors în ţară, a
fost numit inginer la căile ferate. Fiu al unuia dintre cei mai de seamă oameni
politici ai României moderne, Ionel Brătianu este un demn continuator al politicii
promovate de tatăl său. Deşi avea o formaţie inginerească, s-a îndreptat din 1895
către politică, intrând în Partidul Naţional Liberal. A devenit unul dintre cei mai
tineri miniştri, la numai 33 de ani deţinând portofoliul de ministru al lucrărilor
publice. Din decembrie 1908 şi până la moartea sa, în 1927, va fi preşedintele
celui mai important partid din perioada interbelică - Partidul Naţional Liberal. În
lunga sa carieră politică a deţinut preşedinţia Consiliului de Miniştri, în mai multe
rânduri: 1908-1910, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926 şi 1927. De numele său se
leagă mari evenimente din istoria contemporană a României:Războiul de Întregire
naţională (1916-1919), Unirea Transilvaniei cu ţara, Constituţia din 1923. Artizan
al politicii externe româneşti, Ionel Brătianu a reuşit printr-o abilitate diplomatică
excepţională, invidiată în epocă, nu numai să păstreze integritatea statului, ci şi să
cucerească recunoaşterea internaţională a României Mari. Spirit deschis şi
novator în politica internă, s-a pronunţat şi a acţionat pentru realizarea statutului
democratic, constituţional.Creionate în Programul politic al PNL din 1913, marile
sale proiecte s-au concretizat imediat după prima mare conflagraţie mondială:
introducerea votului universal, aplicarea reformei agrare, adoptarea Constituţiei.
„Este datoria oamenilor de stat români să caute, înainte de toate, să asigure
soarta acestui popor", spunea Brătianu, exprimându-şi succint, crezul politic de o
viaţă. La 7 iunie 1923 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A
murit la 24 noiembrie 1927, fiind înmormântat în necropola familiei, la moşia de
la Florica. (APA)
1865 - Prin decret imperial a fost dizolvată Dieta de la Sibiu (1863-1865)
şi s-au anulat legile votate de ea prin care erau recunoscute naţiunea şi limba
română. (20 aug./1 sept.)
1872 - A murit Dimitrie Bolintineanu, poet, prozator, dramaturg şi ziarist;
participant de frunte la Revoluţia de la 1848. (n. 1825)
1884 - A apărut, la Bucureşti, primul mare cotidian din România,
„Universul", sub conducerea lui Luigi Cazzavillan. (20 aug./1 sept.) (125 de ani)
Cotidian de informaţii politice şi culturale, cu pagină şi suplimente
literare a apărut în perioada 20 aug. 1884-5 nov. 1916; 31 nov. 1918-20 iul. 1953;
fondator Luigi Cazzavillan. De la 3 noiembrie 1885, a apărut cu subtitlul "Foaie
politică ilustrată", suprimat la 2 ianuarie 1887. A editat suplimentele:
92
"Ilustraţiunea română", "Universul copiilor", "Universul literar", "Universul
ilustrat", "Universul", "Duminica Universului", "Ziarul ştiinţelor populare şi al
călătoriilor", "Hoţul", precum şi o colecţie de romane şi diverse alte scrieri de
autori români şi străini. A debutat ca organ de presă independent, reuşind să se
impună opiniei publice într-o paginaţie modernă, ajungând la sfârşitul secolului
trecut, alături de "Adevărul", unul dintre cele mai citite ziare româneşti.
"Universul" a publicat articole de politică internă şi externă, ştiri din întreaga
lume, reportaje parlamentare şi judiciare, foiletoane, cronici literare, dramatice,
plastice şi muzicale, recenzii şi note bibliografice, versuri, schiţe, povestiri, umor,
"curiozităţi" geografice şi istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie şi
medicină, rubrici de modă, jocuri distractive ş.a. La pagina literară a revistei a
cotidianului au colaborat: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Camil Petrescu, Liviu
Rebreanu, I. Al. Brătescu-Voineşti ş.a. După al doilea război mondial, "Universul"
a fost condus de un grup de ziarişti democraţi, care înregistrează evenimentele
sociale şi politice, literatura fiind absentă.
1892 - S-a născut Octav Onicescu, matematician, membru al Academiei
Române. (m. 19 aug. 1983)
1902 - Primul meci oficial de fotbal la Timişoara între echipele oraşelor
Timişoara şi Lugoj. (20 aug./2 sept.)
1920 - S-a născut Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar,
comparatist, membru titular (22 ian. 1990) şi vicepreşedinte al Academiei Române
(2 febr. 1990-18 febr. 1994). (m. 5 mai 2006)
1932 - S-a născut regizorul Mihai Constantinescu.
1945 - S-a născut Cristian Gaţu, fost mare handbalist, preşedintele
Federaţiei Române de Handbal.
1968 - Inaugurarea Uzinei de Automobile din Piteşti, prima de acest fel
din România.
1972 - A murit scriitorul, ziaristul şi omul politic Nichifor Crainic (Ion
Dobre), membru titular al Academiei Române (21 mai 1940) (m. 20/21) (n. 22
dec.1889)
1984 - A murit prozatorul Alexandru Iancu Ştefănescu. (n. 21 iun. 1915)
(25 de ani)
Cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară
postbelică, s-a născut la Bucureşti, la 21 iunie 1915. Director adjunct al Editurii
de Stat pentru Literatură şi Artă (1951-1957), director al Editurii Tineretului
(1957-1960), redactor-şef adjunct la revista „Luceafărul" (1961-1962), redactorşef
la „Gazeta literară" (1962-1964). A debutat în „Contemporanul" (1947), cu
proză şi critică. Debut editorial cu broşura „Bobocica" (1947), o povestire
semnată cu pseudonimul Aluzetcu. Debutul în proză propriu-zis a fost în 1955, cu
volumul „Soare de august". Au urmat volumele de proză: „Al cincilea anotimp"
(1963), „Să nu fugi singur prin ploaie" (1958, ed. revăzută, 1973), „Omul de
duminică" (1974), „Fratele meu, Femeia" (1976), „Băiat de Bucureşti" (1976),
93
„Aventură la Braşov" (1980). S-a stins din viaţă, la 20 august 1984, în Bucureşti.
(MCZ)
2009 - Cel mai mare festival de rock în aer liber, din România - Rock City
Open Air (peste 100 de trupe). (comuna Borcea, în apropiere de Feteşti; 20-23)
Afganistan
2009 - Alegeri prezidenţiale.
Austria
1959- A murit ilustratorul şi scriitorul Alfred Kubin. (n. 10 apr. 1877) (50
de ani)
S-a născut la 10 aprilie 1877, la Leitmeritz (Boemia). Şi-a petrecut
copilăria la Salzburg şi Zell am See. Începând din 1899, a urmat cursurile Şcolii
de pictură Ludwig Schmidt-Reutte şi ale Academiei de Artă din München. Este
considerat un important reprezentant al expresionismului, realizând în special
grafică şi litografii, inspirate de lucrările lui Max Klinger. Kubin a avut
deopotrivă talent artistic şi literar. A publicat un singur roman, intitulat "Cealaltă
parte" (1909), pe care l-a ilustrat cu propriile desene. A scris, de asemenea, eseuri
şi povestiri şi a ilustrat cărţi scrise de Edgar Allan Poe, E.T.A. Hoffmann,
Dostoevski ş.a. A devenit membru al Academiei de Arte din Berlin în 1930. În
1951, Academia de Arte din Viena i-a acordat Premiul de Stat pentru Literatură,
Muzică şi Arte Plastice, iar în 1957, cu ocazia aniversării vârstei de 80 de ani,
guvernul austriac i-a decernat Crucea de Merit pentru Ştiinţă şi Artă. În 1906,
după căsătoria cu Hedwig Gründler, născută Schmitz, s-a retras la castelul
Zwickledt din Austria Superioară, unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A murit la
20 august 1959. O parte din lucrările sale de grafică se păstrează în colecţia
"Albertina" a Muzeului din Viena, o altă parte se regăsesc la Muzeul din Linz.
(MOD)
India
1944 - S-a născut Rajiv Gandhi, fiul Indirei Ganghi. Prim-ministru al ţării
(1984-1989). A fost asasinat la 21 mai 1991. (65 de ani)
Rajiv (Radschiw) Gandhi s-a născut în Bombay, fiind fiul cunoscutei
politiciene Indira Gandhi (premier între 1966-1977 şi 1980-1984). A absolvit
colegiul Dua, de la Debra Dun, apoi a studiat ingineria aeronautică la
Cambridge, Anglia. În 1967 a obţinut brevetul de pilot civil. Din 1968, a activat
ca pilot la societatea de stat de aviaţie, pe liniile interne "Indian Airlines",
devenind, ulterior, comandant de bord. Şi-a început activitatea politică la
începutul anilor '80, fiind desemnat, în iunie 1981, deputat pe lista Partidului
Congresul Naţional Indian. În februarie 1983, a fost ales printre secretarii
generali ai CNI. La 31 octombrie 1984, în condiţiile dispariţiei mamei sale, fostul
premier Indira Gandhi, lui Rajiv Gandhi i se încredinţează conducerea guvernului
94
de la Delhi, devenind şi preşedinte al partidului aflat la cârma ţării, Congresul
Naţional Indian. După alegerile legislative din 24/27decembrie 1984, în care CNI
a obţinut o victorie de amploare, comparată de analiştii politici cu cea înregistrată
de aceeaşi formaţiune în 1957, sub conducerea întâiului premier al Indiei
independente, Jawaharlal Nehru, Rajiv Gandhi a fost reales în funcţia de primministru.
A deţinut această funcţie până în 1989. La 21 mai 1991, Radjiv Gandhi
(aflat în opoziţie din 1989), a fost ucis într-un atentat cu bombă, curmându-se
astfel 38 de ani de dinastie guvernamentală neîntreruptă a familiei Nehru/Gandhi.
Congresul naţional al PC a oferit Soniei Gandhi conducerea partidului, dar
văduva a refuzat acest post. Mulţi ani, aceasta a continuat să refuze implicarea în
viaţa politică, fondând, între timp, Editura „Radjiv Gandhi", care a tipărit
memoriile familiei Nehru/Gandhi ,devenite celebre în întreaga lume. Din căsătoria
cu italianca Sonia Gandhi (născută Maino) provin fiul Rahul şi fiica Priyanka.
Niger
2009 - Alegeri parlamentare.
Ungaria
2009 - Ziua naţională. Aniversarea zilei Sf. Ştefan.
INTERNAŢIONALE
1944 - Trupele britanice lansează Operaţiunea „Wallace" şi ajutor
rezistenţei franceze. (65 de ani)
1999 - Preşedinţii chilian şi argentinian, Eduardo Frei şi Carlo Menem, au
pus capăt definitiv ultimului conflict de graniţă între Chile şi Argentina, schimbând
la Santiago de Chile instrumentele de ratificare a unui acord în acest sens. (10 ani)
21 AUGUST
ROMÂNIA
Ziua medicinei militare
La 21 august 1862, prin înaltul Decret Românesc nr.4629 a luat fiinţă
Corpul Ofiţerilor Sanitari din Armată, atestându-se astfel, medicina militară ca
element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.
1723 - A murit Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1710-1711),
personalitate umanistă de talie europeană, scriitor şi om de ştiinţă cu formaţie
enciclopedică. (n. 26 oct. 1673)
1818 - A fost promulgată „Legiuirea Caragea", care, între altele, a sporit
obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii.
1877 - Domnitorul Carol I ia în primire comanda Armatei de Vest,
stabilindu-şi cartierul general la Poradim (la 7 km est de Plevna). (21 aug./2 sept.
1877)
95
1882 - S-a născut inginerul mecanic Augustin Maior, întemeietor al primei
şcoli de telegrafie şi telefonie din Transilvania. (m. 3 oct. 1963)
1902 - S-a născut regizorul de film Paul Călinescu. (m. 24 mart. 2000)
1926 - S-a născut actorul Toma Caragiu. (m. 4 mart. 1977)
1928 - S-a născut actorul Jean Constantin.
1941 - S-a născut actriţa Ilinca Tomoroveanu.
1947 - S-a născut scriitoarea Ioana Diaconescu.
1954 - S-a născut pictorul Marcel Lupşe. (55 de ani)
1965 - Marea Adunare Naţională a votat o nouă Constituţie, prin care este
proclamată Republica Socialistă România.
1968 - Mare miting de protest desfăşurat în Bucureşti împotriva ocupării
Cehoslovaciei de trupele a cinci state participante la Tratatul de la Varşovia
(U.R.S.S., Polonia, R.D.G., Ungaria şi Bulgaria).
1978 - A fost inaugurat, în Capitală, Muzeul Colecţiilor de Artă.
1980 - Este dezvelit la Calafat, Monumentul Independenţei, operă a
sculptorului Bucur Pavel. Monumentul este amplasat exact pe locul de unde, la 26
aprilie 1877, s-a tras prima salvă de tun, moment ce marca începutul Războiului de
Independenţă a României.
1991 - A murit, la Bucureşti, Eugen Jebeleanu, poet şi traducător, membru
al Academiei Române. (n. 24 apr. 1911)
2006 - A murit istoricul de artă Raoul Şorban. (n. 1912)
SUA
1959 - Preşedintele Dwight Eisenhower (1956-1961), al 34-lea preşedinte,
a proclamat grupul de insule Hawai, drept al 50-lea stat federal, al SUA. (50 de
ani)
INTERNAŢIONALE
1944 - Începe Conferinţa de la Dumbarton Oaks privind configurarea
Naţiunilor Unite. (65 de ani)
2004 - Guvernul sudanez a semnat un acord cu agenţia ONU pentru
migraţii, garantând dreptul a peste un milion de refugiaţi în urma conflictului din
Darfur de a se întoarce la casele lor. (5 ani)
22 AUGUST
ROMÂNIA
1233 - Prima menţiune documentară a unui ban de Severin, în persoana lui
Luca. În felul acesta era menţionată a doua funcţie din Ţara Românească.
1456 - Vlad Ţepeş (1456-1462; nov.-dec.1476) a pătruns în Ţara
Românească, l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea. Începutul domniei lui Vlad
Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în Ţara Românească.
96
1785 - Promulgarea patentei de „desfiinţare a iobăgiei" în Transilvania,
prin care li se recunoştea ţăranilor iobagi dreptul de strămutare.
1890 - A murit Vasile Alecsandri, scriitor şi om politic, membru fondator
(2 iunie 1867) şi membru de onoare (23 august 1871) al Societăţii Academice
Române; preşedinte al Secţiunii Literare a Academiei Române (1879-1886) (n. 14
iun. 1818; o altă dată acreditată de istoricii literari este 21 iul. 1821)
1904 - S-a născut sculptorul Gheorghe D. Anghel. (m. 7 apr. 1966) (105
ani)
Născut la Drobeta-Turnu Severin. A frecventat sporadic, în perioada
1923-1924, Şcoala de arte frumoase din Bucureşti, la clasa profesorului Dimitrie
Paciurea. Între 1924-1937 a plecat la Paris unde a studiat şi a lucrat, formându-se
în contactul direct cu marea artă a muzeelor şi arhitecturii. A urmat pentru scurt
timp Şcoala de Arte Frumoase, la clasa lui Antoine Injalbert. Tot la Paris l-a
cunoscut pe Constantin Brâncuşi, în atelierul căruia a lucrat o perioadă. Încă din
timpul şederii în capitala Franţei, a expus la Saloane oficiale, iar din 1937, odată
cu revenirea în ţară, participă la Saloane oficiale, expoziţii personale (Sala Dalles,
Bucureşti - 1940, 1943, 1945, 1956, 1966; Craiova - 1967). A participat la
expoziţii colective, atât în ţară cât şi în străinătate: Salonul oficial francez (Paris;
1932, 1935); Salonul Independenţilor (Paris; 1933); Salonul Oficial (Bucureşti;
1940, 1944, 1945, 1947); Expoziţia anuală de stat (Bucureşti; 1948); Bienala de la
Veneţia (1954); Expoziţia interregională (Bucureşti; 1955, 1956, 1957); Expoziţia
de artă (Moscova; 1958); Expoziţia de artă românească (Bratislava, Praga, Cairo,
Alexandria, Atena, Leningrad, Moscova; 1960); Expoziţia de artă românească
Comentarii
Nu există nici un comentariu.