În cimitirul de pe creasta dealului soldaţii stau smirnă. Fanfara intonează imnul României la doi paşi de groapa comună unde au fost îngropaţi 157 de civili români ucişi în noaptea de 13/14 septembrie 1940 de către horthyşti. Din oamenii omorâţi atunci a rămas doar numele săpat în piatră, o imensă jale, dar şi mărturia unei jertfe pe care neamul românesc nu are voie să o uite: Lucica (3 săptămâni), Gheorghe (6 luni), Maria (3 ani), Floare (2 ani), Vasile (4 ani), Rozalia (24 de ani), Ilie (72 de ani), Maria (81 de ani)...

Dictatul de la Viena (30 august 1940) a stabilit vremelnic noile fruntarii ale Transilvaniei. Germania şi Italia, la cererea insistentă a Ungariei, au stabilit ca o parte a Ardealului să treacă sub administrarea Budapestei. Oradea a căzut în teritoriul controlat de Ungaria. Articolul doi al documentului preconiza că: "Teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia. (...) Guvernele ungar şi român vor veghea ca evacuarea şi ocuparea să se desfăşoare în ordine completă. "Aşadar, conform documentului, armata şi administraţia românească din teritoriul cedat în urma dictatului avea la dispoziţie 15 zile pentru a a se retrage.

În dorinţa de a lua în stăpânire teritorii româneşti, trupele horthyste au încălcat flagrant termenele stabilite prin acest document şi au creat incidente precum cel de la Diosig, primul de altfel, după care au urmat şi altele, în zona de frontieră, recunoscute şi condamnate până şi de către Hitler.

Golgota românilor din nord-vestul Transilvaniei este abia la început în septembrie 1940. Prigoana la care au fost supuşi după instalarea noilor stăpâni horthyşti se amplifică lunile următoare, rămânând o constantă a celor patru ani de ocupaţie.

Fenomene inexplicabile pentru oamenii din vechime, căderile de meteoriţi erau interpretate drept semne divine, prevestitoare de mari nenorociri. În câteva documente medievale sunt consemnate căderile de meteoriţi în Bihor în cel puţin două locaţii. Un cercetător de la Serviciul Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale este cel care a descoperit una dintre cele mai vechi consemnări privind căderea unui meteorit, tocmai la Oradea.

De zece ani, la începutul lunii august, platoul Glăvoi din Padiş este luat cu asalt de participanţii la tabăra MASH. Studenţi medicinişti, şi nu numai, din toate colţurile ţării au ales şi anul acesta să îşi petreacă şapte zile din vacanţă în cadrul taberei, aflată la cea de-a 15-a ediţie. În tot acest timp, participanţii iau parte la cursuri şi parcurg trasee montane destul de dificile. În plus, pentru al doilea an consecutiv, un elicopter al Inspectoratului de Aviaţie al Ministerului de Interne a fost prezent în Padiş, piloţii antrenându-se alături de salvamontiştii bihoreni.

Vineri, 6 august, la sediul Primăriei comunei Cărpinet, a avut loc festivitatea de decernare a titlului de Cetăţean de Onoare al comunei domnului prof. univ. dr. Ioan Matiuţă.

15.06.2010
Încă de la primele ore, pluteşte în aer o atmosferă apăsătoare şi toţi suntem foarte emoţionaţi. Am susţinut doar patru spectacole şi după fiecare spectacol toţi membrii ansamblului se adunau grupuri grupuri pentru a schimba ultimele impresii cu oamenii cu care s-au împrietenit aici.