Birtin (localitate aparținând comunei Vadu Crișului) a aniversat duminică, 27 august, 810 ani de la atestarea documentară a satului și 100 de ani de la înființarea școlii primare din localitate.

Satul Birtin care face parte din comuna Vadu Crişului, fiind situat pe partea stângă a Crişului Repede, la doi km de la ieşirea din defileu, la poalele Munţilor Pădurea Craiului. A fost atestat documentar prima dată în anul 1213 în „Registrul de la Oradea.” Duminică, peste 200 de persoane, copii, tineri, vârstnici, îmbrăcați în haine de sărbătoare, în costume populare, au venit la ediția a doua a „Întâlnirii cu fiii satului”.

După sfânta liturghie cei prezenți s-au adunat lângă troița din curtea bisericii ortodoxe din Birtin, unde preoții Meghesan Vasile și Bolojan Romel au ținut un parastas în aminitirea celor care s-au jertfit viața în cele două războaie mondiale și a cadrelor didactice care au activat în comunitatea locală. Evenimentul a continuat cu defilarea de la troiță până la căminul cultural, cu o scurta oprire la școală, în frunte cu primarul Dorel Cosma. La intrare în cămin participanții au fost primiți cu pâine și sare. După intonarea Imnului Național, din partea gazdelor a luat cuvântul consilierul local Petroi Viorel. Organizatorii celei de-a doua ediții a „Întâlnirii cu fiii satului” din Birtin, Domocoș Nicolae și Petroi Viorel, le-au urat bun celor prezenți venit la aniversarea a 810 ani de la atestarea documentară a satului și împlinirea a 100 de ani de la înființarea primei școli cu predare în limba română din localitate. Pe lângă săteni, pe lângă cei plecați din localitate, au salutat prezența la eveniment a primarului Cosma Dorel, a viceprimarului Hasas Ioan, a primarilor din Aușeu și Măgești, Mitică Lazăr, respectiv Mert Marin, a prof. dr. Nicolae Suciu, Mălai Florin, directorul, respectiv Maier Zoltan, directorul adjunct al Colegiului Tehnic din Vadu Crișului. Evenimentul a continuat cu o slujbă de Tedeum, oficiat de către preoții Megheșan Vasile, Bolojan Romel și Ciprian Caba, urmat de o rugăciune a pastorului baptist Acatrinei Daniel.

 

File de istorie

Paula Bolojan a redat câteva momente cheie din istoria Birtinului, regăsite în monografia „Birtin, un străvechi sat de pe Valea Crişului Repede”, scris de Sala Gavril, carte apărută în anul 1985.

„Am scris această monografie pentru consătenii mei şi urmaşii lor ca să cunoască mai bine istoria multiseculară a satului Birtin, atestat documentar ca una dintre cele mai vechi aşezări de pe Valea Crişului Redede”, se arată în prefaţa monografiei.

Am aflat că scriitorul monografiei a fost un om care și-a iubit cu ardoare satul natal, motiv pentru care a fost împins de o voință asiduaă să capteze istoria localității în filele unui manuscris, deoarece satul se împuținează, tinerii trag spre mediul urban, iar după cum recunoaște însuși autorul, „cu timpul vor ajunge să știe prea puțin din trecutul și prezentul satului, iar ceea ce azi se poate culege de la bătrânii satului, dacă nu se va scrie, se va pierde pentru totdeauna și ar fi mare păcat”. Mai mult, pentru a păstra vie memoria satului, tradițiile și obiceiurile și-a exprimat dorința de a exista o zi în care să se întâlnească toți fiii satului Birtin. Mădălina Petroi a prezentat apoi istoria școlii din Birtin, acordând o diplomă de onoare post-mortem doamnei învățătoare Miere Florica, care a fost un „om lumină”, care a dăruit liniște, bunătate, dragoste, sfaturi bune și în fiecare zi a oferit culorile sufletului său fără să aștepte nimic în schimb. Cei prezenți au fost salutați de către Cosma Dorel, primarul comunei Vadu Crișului, și de către prof. dr. Nicolae Suciu, cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, medic primar obstetrică-ginecologie, cu origini din satul Cacuciul Nou.

„Avocații Sala trăiau în mediul cultural timișorean și ei ne-au lăsat scrisă istoria satului prin redactarea monografiei Birtin”, a spus dr. Suciu, apoi a continuat astfel: „Dânșii țineau foarte mult la comunitatea din Birtin, la familiile de aici, pentru că, după ei, familia era și este cea care trebuie să fie baza comunității și erau mândri că familia lor era din acest sat.”

A scos apoi în evidență importanța cuvantului „acasa”, care este ca și numele de botez, de care nu te poți despărți. „Oare cați dintre cei prezenți astăzi în Birtin și-au păstrat originea?” - a pus întrebarea dr. Suciu.

„În buletinul meu scrie și astăzi Cacuciul Nou, pentru că de acolo am plecat”, a spus, printre altele, profesorul universitar.

 

Program artistic

A urmat, apoi, un program artistic al Ansamblului „Dor șuncuian” și al Ansamblului din comuna Măgești, ambele formații avându-l instructor pe Cristi Seghedi, fiu al satului Birtin. Un moment deosebit a fost oferit de Jolte Nelu, la vioară, Bolojan Liviu, la acordeon, și Bolojan Vasile, la tobă, care cu muzica oferită au reușit s-i ridice la dans popular pe o parte dintre cei prezenți în sala căminului cultural. În cadrul evenimentului părintele Bolojan Romel a oferit date descoperite mai recent despre istoria bisericii ortodoxe, apoi programul a continuat cu cântece religioase susținut de credincioșii ortodocși și de către credincioșii cultului baptist din Birtin.

Dacă de numele satului Birtin legăm persoane ca Ilie Bolojan (președintele Consiliului Județean Bihor), Otilia Haragoș Seghedi (cântăreață de muzică de muzică populară),  Ramona Mihaela Bolojan (membră a Operei din Cluj-Napoca) la finalul evenimentul cei prezenți au avut ocazia să mai completeze lista cu încă o persoană, Radu Bolojan, prezent la eveniment, „românul care a învățat din cărți un sport interzis de Ceaușescu și a ajuns campion mondial”. Ce au mai scris ziarele despre acest sportiv: „Radu Bolojan e un fenomen în artele marțiale. A ajuns campion mondial la kyo-kushin la 46 de ani. S-a întâmplat chiar la Tokyo. Japonezii s-au pus în genunchi în fața sa. Militar de carieră, în 25 de ani, a antrenat mii de soldați. Și acolo și-a arătat măiestria”.

Programul a continuat cu o masă comună. Evenimentul, având un succes deosebit, credem că organizatorii se vor mobiliza ca aceste întâlniri cu fiii satului să aibă continuitate și nu doar din zece în zece ani, poate chiar anual.

I.H.