Actualul Imn de Stat al României a fost intonat pentru prima oară la 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, de către un grup de tineri revoluționari condus chiar de Anton Pann, compozitorul căruia îi aparține muzica celebrului cântec pașoptist.

„Deșteaptă-te, române!” a fost compus pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureșanu și publicat în suplimentul „Gazetei de Transilvania” intitulat „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (nr. 25 din 21 iunie 1848).

Devenit simbol al Revoluției din Decembrie ’89, „Deșteaptă-te, române!” a fost declarat Imn național prin Decretul-lege nr. 40 din 25 ianuarie 1990. În plus, din 1991 și până în 1994, cântul revoluționarilor români pașoptiști a fost și Imn de Stat al Republicii Moldova, fiind apoi înlocuit cu actualul imn al fraților de peste Prut: „Limba noastră”.

Prin Legea nr. 99/1998, 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Național al României. În ultimii ani, evenimentul a fost aniversat și de beiușeni, festivitățile având loc, în mod tradițional, pe platoul din fața Monumentului Martirilor Neamului Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, amplasat în Parcul Central.

Miercuri, 29 iulie, autoritățile locale au decis suspendarea oricăror activități cu public dedicate Zilei Imnului Național, primarul petru Mlendea-Căluș explicând că măsura a fost dictată de actualul context epidemiologic, numărul cazurilor de infectare cu Covid-19 fiind în continuă creștere atât în Beiuș, cât și în localitățile limitrofe. Prin urmare, edilul s-a rezumat la acordarea unui interviu prin care a evocat importanța cântecului patriotic pașoptist „Deșteaptă-te, române!” în istoria națională, mai ales spre sfârșitul perioadei comuniste, când a fost intonat în timpul revoltei muncitorilor brașoveni, din noiembrie 1987 și apoi, de către revoluționarii decembriști.