Beiușul s-a aflat în centrul evenimentelor premergătoare Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Contribuția beiușenilor la făurirea României Mari a fost una semnificativă.

Cinci beiușeni s-au înscris voluntari în armata română: dr. Cornel Papp (notar public), Ghiță Cosma (apoi primar al orașului), Amos Borlan (avocat), Ioan Nestor (medic) și Eusebiu Ștefan. La 12 octombrie 1918, în casa lui Aurel Lazăr, Comitetul Executiv al Partidului Național Român elabora celebra Declarație de la Oradea, printre participanți aflându-se și fruntașul beiușean Ioan Ciordaș.

La 27 noiembrie 1918, în urma ordinului Consiliului Central Național Român, în Casinoul Român au loc alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Au fost aleși cu unanimitate de voturi următorii cinci reprezentanți ai cercurilor Beiuș și Vașcău: avocatul dr. Ioan Ciordaș din Beiuș, Ilarie Crișan, meseriaș din Beiuș, Teodor Cornea din Meziad, Atanasiu Toader din Sighiștel și Lăpădat Cioflan din Ghighișeni. Elena Muntean și Elena Ardelean au reprezentat Reuniunea Femeilor Române din Beiuș și jur, fierarul Ioan Chidioșan a fost ales de Reuniunea Industriașilor din Beiuș, în timp ce deputații instituțiilor de învățământ din urbe au fost Victor Borlan, din partea gimnaziului superior greco-catolic, și Camil Selăgian, directorul școlii civile greco-catolice de fete. Din partea Filialei Fondului de Teatru din Beiuș pleca la Alba Iulia dr. Al. Ghera, iar din partea Casinoului român, dr. Gavril Cosma și Roman Cristian, Societatea de cântări „Lyra” fiind reprezentată prin Ioan Bușiția, dirijorul societății, și de Nicolae Bolcaș. Protopopul ortodox al Beiușului, Petru E. Papp, a reprezentat în Marea Adunare Națională Consistoriul eparhial din Oradea.

Un ultim eveniment memorabil care a permis măreața zi a Unirii celei Mari și pe vecie este reintroducerea limbii române în gimnaziul greco-catolic din Beiuș prin Decretul episcopului unit Dimitrie Radu din 23 noiembrie.

Pe lângă cei menționați mai sus ca delegați oficiali și cu drept de vot, la Adunarea de la Alba Iulia au mai plecat „50 de domni distinși și 40 de agricultori”, fapt relevat prin telegrama dr. avocat Pop Ioan în numele Consiliului Național Beiuș către Hotelul „Hungaria” din Alba Iulia unde se solicita „plasarea lor”. Această impozantă delegație beiușeană de peste 100 de persoane a plecat cu trenul pe ruta Oradea, Salonta, Ciab, Arad, Alba Iulia, în ziua de vineri. Atmosfera din rândul grupului era entuziastă, cu toate că în gări ungurii îi întâmpinau cu împușcături și injurii, după cum o relataseră chiar unul dintre participanți, protopopul Petru E. Papp.

Dintre beiușenii prezenți în Orașul Unirii celei Mari, doi au fost aleși în Marele Sfat Național: dr. Ioan Ciordaș și protopopul ortodox Petru E. Papp.

Ziua de 1 Decembrie 1918 a fost sărbătorită însă și la Beiuș într-un mod cu totul deosebit. Au avut loc apoi slujbe religioase, cuvântări emoționante și o serbare în fața liceului greco-catolic, unde a impresionat discursul distinsului profesor și istoric dr. Constantin Pavel. Seara a fost încununată de o retragere cu torțe și intonarea de cântece patriotice.

Festivităţi la Centenar

Sâmbătă, 1 Decembrie 2018, festivitățile dedicate Centenarului Marii Uniri au început la sediul Primăriei, unde a fost dezvelită o placă aniversară dedicată delegaților beiușeni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Apoi, la Sala Mare a Primăriei, a avut loc ședința festivă a Consiliului Local, urmată de un spectacol aniversar. După intonarea Imnului de Stat și ceremoniile religioase, oficiate, pe rând, de reprezentanții cultelor ortodox și greco-catolic, au urmat câteva alocuțiuni, vorbitorii fiind protopopii Marian-Vasile Popa și Zorel Zima, senatorul Cornel Popa, deputatul Gheorghe Bogdan și primarul Petru Mlendea-Căluș. Semnificația Zilei de 1 Decembrie în istoria românilor și participarea beiușenilor la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au fost evocate de profesorul Viorel Gavra, director adjunct al Colegiului Național „Samuil Vulcan”.

În cadrul ședinței festive a Consiliului Local, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Beiuș a fost acordat post-mortem protopopului greco-catolic Valeriu Hetco, participant la lupta pentru realizarea statului național român unitar. În numele ilustrului cleric beiușean, au primit diploma de Cetățean de Onoare nepoata Lucia-Maria Hetco-Lungu și strănepotul Valentin Lungu. Părintele Zorel Zima, actualul protopop greco-catolic al Beiușului, a mulțumit pentru gestul de reparație morală făcut de Consiliul Local.

Programul artistic aniversar a cuprins momente oferite de membrii secției de canto a Școlii de Arte „Francisc Hubic” Oradea, Ansamblul „Muguri și mlădițe de tezaur” al Casei de Cultură Beiuș, elevii Colegiului Național „Samuil Vulcan”, corurile reunite „Armonia” și „Ioan Bușiția” ale bisericilor ortodoxă și greco-catolică și de îndrăgitul cantautor Ducu Bertzi.

Participanții la festivitățile de la Beiuș s-au deplasat apoi la Colegiul Național „Samuil Vulcan”, unde a fost dezvelită o placă omagială, în amintirea evenimentelor din preajma zilei de 1 Decembrie 1918,  profesorul Ulpiu Traian-Bodea, președintele filialei locale a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, ținând un emoționant discurs.

Ultima parte a programului aniversar de sâmbătă, 1 Decembrie, s-a desfășurat în centrul urbei, întâi la Monumentul Martirilor Bihorului, Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, unde au avut loc ceremonia depunerii de coroane, iar apoi în proximitatea Parcului Central, unde asistența a putut aplauda tradiționala paradă militară.