Beiușul, străveche vatră de românism, s-a aflat în centrul evenimentelor premergătoare Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Contribuția beiușenilor la făurirea României Mari a fost una semnificativă. În sprijinul acestei afirmații, îi vom aminti, pentru început, pe cei cinci beiușeni care s-au înscris voluntari în armata română: Cornel Papp (notar public), Ghiță Cosma (apoi primar al orașului), Amos Borlan (avocat), Ioan Nestor (medic) și Eusebiu Ștefan. Apoi, când la 12 Octombrie 1918, în casa lui Aurel Lazăr, Comitetul Executiv al Partidului Național Român elabora celebra Declarație de la Oradea, printre participanți se număra și fruntașul beiușean Ioan Ciordaș.

Au urmat pregătirile pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, La 27 noiembrie 1918, în urma ordinului Consiliului Central Național Român, la Casinoul Român aveau loc alegerile de deputați pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Au fost aleși cu unanimitate de voturi următorii cinci reprezentanți ai cercurilor Beiuș și Vașcău: avocatul Ioan Ciordaș din Beiuș, Ilarie Crișan, meseriaș din Beiuș, Teodor Cornea din Meziad, Atanasiu Toader din Sighiștel și Lăpădat Cioflan din Ghighișeni. Elena Muntean și Elena Ardelean au reprezentat Reuniunea Femeilor Române din Beiuș și jur, fierarul Ioan Chidioșan a fost ales de Reuniunea Industriașilor din Beiuș, în timp ce deputații instituțiilor de învățământ din urbe au fost Victor Borlan, din partea gimnaziului superior greco-catolic și Camil Selăgian, directorul școlii civile greco-catolice de fete. Din partea Filialei Fondului de Teatru din Beiuș pleca la Alba Iulia Alexandru Ghera, iar din partea Casinoului Român, Gavril Cosma și Roman Cristian, Societatea de cântări „Lyra” fiind reprezentată prin Ioan Bușiția, dirijorul societății și de Nicolae Bolcaș. Protopopul ortodox al Beiușului Petru E. Papp a reprezentat în Marea Adunare Națională Consistoriul eparhial din Oradea.

Un ultim eveniment memorabil de la acel sfârșit de an 1918 este reintroducerea românei ca limbă de predare la liceul vulcanian, prin Decretul episcopului unit Dimitrie Radu din 23 noiembrie.

Pe lângă cei menționați mai sus ca delegați oficiali și cu drept de vot, la Adunarea de la Alba Iulia au mai plecat „50 de domni distinși și 40 de agricultori”, fapt relevat prin telegrama avocatului Ioan Pop, în numele Consiliului Național Beiuș către Hotelul „Hungaria” din Alba Iulia unde se solicita „plasarea lor”. Această impozantă delegație beiușeană de peste 100 de persoane a plecat cu trenul pe ruta Oradea, Salonta, Ciab, Arad, Alba Iulia, în ziua de vineri. Atmosfera din rândul grupului era entuziastă, cu toate că în gări ungurii îi întâmpinau cu împușcături și injurii, după cum o relataseră chiar unul dintre participanți, protopopul Petru E. Papp.

Dintre beiușenii prezenți în Orașul Unirii celei Mari, doi au fost aleși în Marele Sfat Național: Ioan Ciordaș și protopopul ortodox Petru E. Papp.

Ziua de 1 Decembrie 1918 a fost sărbătorită și la Beiuș. Au avut loc apoi ceremonii religioase, cuvântări emoționante și o serbare în fața liceului vulcanian, unde a impresionat discursul profesorului Constantin Pavel. Seara a fost încununată de o retragere cu torțe și intonarea de cântece patriotice.

La 105 ani de la Marea Unire, beiușenii au sărbătorit Ziua Națională pe platoul din fața Monumentului Martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, evenimentul desfășurându-se în devans, joi, 30 noiembrie. Pe lângă primarul Gabriel Popa și viceprimarul Dragoș Balog, la festivitatea aniversară au participat deputatul Janos Kiss, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, consilieri județeni și locali, câțiva primari din zonă – Iulian Balaj (Ștei), Florin Porge (Vașcău) și Florina-Mihaela Man (Drăgănești), cpt. ing. Ioan Pașcu, comandantul garnizoanei locale, comisar șef Traian Sabău, șeful Poliției Municipiului Beiuș, lt. col. Lorin Micle, comandantul Detașamentului 4 Jandarmi Beiuș, mr. Alin Stanciu, comandantul Secției de Pompieri din municipiu, Marcel Burz, șeful Poliției Locale Beiuș, directori ai unor instituții locale, reprezentanți ai cadrelor militare în rezervă și retragere, precum și unii membri ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, în frunte cu președintele subfilialei locale, m. m. (r.) Tăsică Bursașiu.

Manifestarea festivă a început cu intonarea Imnului Național, după care cei doi protopopi beiușeni, Marian-Vasile Popa, ortodox și Zorel Zima, greco-catolic, au oficiat serviciul religios.

Au urmat alocuțiunile primarului Gabriel Popa și președintelului CJ Bihor, Ilie Bolojan. Edilul beiușean a evidențiat rolul pe care beiușenii l-au jucat în realizarea României Mari, după care a făcut un scurt bilanț al investițiilor ce se derulează pe raza municipiului de pe Crișul Negru și a prezentat proiectele pe care administrația locală intenționează să le inițieze. Din categoria investițiilor aflate în diverse stadii de execuție, primarul Gabriel Popa a amintit: modernizarea zonei centrale, a Casei de Cultură, a Complexului Sportiv „Francisc Matei” și a locurilor de joacă, construirea unei noi creșe, amenajarea bazei sportive de la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș”, deschiderea a două noi străzi și asfaltarea altor 16. Primarul Popa a subliniat și aportul Consiliului Județean Bihor la dezvoltarea Beiușului, enumerând proiectele investiționale inițiate de acesta: parcul industrial, adăpostul pentru câinii comunitari, bazinul de înot și centura ocolitoare. La final, edilul a vorbit despre inițierea altor proiecte ce vizează: continuarea modernizării și dotării Spitalului Municipal „Episcop Nicolae Popovici”, reabilitarea unui lot de nouă străzi, ridicarea unei noi piețe agroalimentare, modernizarea Muzeului Municipal, a Casinei Române, a internatului de la Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș” și a celor două grădinițe din oraș, amenajarea de piste pentru biciclete, a 24 de apartamente pentru tineri și a complexului balnear.

În vibrantul discurs ținut la Beiuș, Ilie Bolojan a făcut o paralelă între contextul de la finele Primului Război Mondial și cel actual, ambele favorabile României, deoarece și acum, ca și atunci, ne aflăm „de partea bună a istoriei”, ceea ce înseamnă apartenența la NATO și Uniunea Europeană. Pe lângă garanțiile de securitate, președintele Consiliului Județean Bihor a mai subliniat oportunitățile de dezvoltare durabilă oferite de integrarea euroatlantică:

„Dacă astăzi, în Oradea, sunt cu 25 de mii de locuri de muncă mai multe decât în urmă cu zece, cincisprezece ani, este pentru că am intrat în Uniunea Europeană și înseamnă că 25 de mii de oameni din județul Bihor nu au plecat să-și caute de lucru în străinătate! Asta trebuie făcut peste tot, în așa fel încât să avem locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, pentru ca tinerii noștri să-și facă un rost în Bihor, în țara noastră, aproape de căminele și de părinții lor!”

Festivitatea dedicată Zilei Naționale a României a continuat cu ceremonia depunerii de coroane la Monumentul Martirilor Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, doi dintre creatorii României Mari, iar finalul a aparținut copiilor și tinerilor din cadrul Ansamblului folcloric „Muguri și mlădițe de tezaur” al Casei de Cultură Beiuș, care a prezentat un scurt moment muzical cu tematică patriotică.