Sub titlul „Depresiunea Beiușului. Studiu de geografia populației”, profesoara Mădălina Ropa, de la Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei, atrage atenția asupra evoluțiilor demografice îngrijorătoare care se petrec, în ultimele decenii, în partea de sud-est a județului Bihor. Lucrarea, de o certă ținută științifică, fiind chiar teza de doctorat a autoarei, a fost publicată în acest an, la o editură din Cluj-Napoca.

Conform declarațiilor autoarei, lucrarea aduce informații actualizate despre evoluția populației Depresiunii Beiușului, de la începutul secolului trecut și până în prezent, cu accent pe ultimele decenii. Concluziile Mădălinei Ropa sunt alarmante, aceasta avertizând că declinul demografic al Depresiunii Beiușului – unde populația a scăzut, în ultimele decenii, de la circa o sută de mii de locuitori la puțin sub șaptezeci de mii – este cauzat de scăderea natalității și, în condițiile reducerii drastice a activității industriale, de migrație. Există așezări cu mai puțin de zece locuitori, precum Brusturi, din comuna Finiș sau Bîlc, din componența comunei Criștioru de Jos, care, probabil, vor dispărea până la următorul recensământ. Nici orașele din zonă nu se află într-o situație mai bună, Nucetul și Vașcăul înregistrând scăderi masive de populație, iar Beiușul și Șteiul sunt și acestea în declin demografic, chiar dacă într-o măsură mai mică. Un alt fenomen îngrijorător este îmbătrânirea populației, în unele localități depresionare populația în vârstă depășind 20-25 de procente, în timp ce copiii și tinerii sub 19 ani nu însumează cinci la sută. Consecințele sunt grave: o rată a natalității negativă și restrângerea activității economice. Ca excepții, Mădălina Ropa semnalează comunitățile de romi și pe adepții cultelor neoprotestante, care manifestă un comportament pronatalist, în așezările cu astfel de grupuri umane fiind stopat declinul demografic, ba, în unele cazuri, putându-se vorbi despre creșterea numărului de locuitori. Interlocutoarea noastră a comparat prefacerile demografice din zona Beiușului cu cele din alte spații depresionare, constatând asemănări evolutive, numai că scăderea numerică a populației a fost mai dramatică în partea de sud-est a Bihorului deoarece, în perioada comunistă, această regiune a fost industrializată forțat. Închiderea activităților industriale și miniere, corelată cu apropierea de granița vestică a țării, a dus la depopulare, migrația fiind un fenomen generalizat. La finalul dialogului nostru, profesoara Mădălina Ropa a precizat că lucrarea sa poate fi utilă și administrațiilor locale din Depresiunea Beiușului, care se pot orienta corect atunci când inițiază investiții sau proiecte cu fonduri europene, asta deoarece volumul nu cuprinde simple serii de date despre populație, ci interpretări ale acestora, prin apelul la formule științifice, specifice demografiei.