Născut la 1 aprilie 1940 și trecut în eternitate la doar 51 de ani, pe 6 iunie 1991, Gheorghe Pituț rămâne unul dintre numele mari ale poeziei românești postbelice. Deși a trăit și creat într-un spațiu și un timp marcate de totalitarism, autorul „Stelelor fixe” nu a făcut nicio concesie, refuzând imixtiunea politicului în poezie, fiind și acesta un motiv pentru care este considerat, alături de Ioan Alexandru și Ion Gheorghe, drept reprezentant al noului tradiționalism liric românesc postbelic, Eugen Simion identificând în opera lui un „expresionism de esență rurală”.

Personalitate marcantă a Țării Beiușului, Gheorghe Pituț este prezent în memoria colectivă a locuitorilor urbei de pe Crișul Negru; i-a fost decernat post-mortem titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Beiuș, o stradă îi poartă numele, iar bustul său înnobilează Parcul Central, constituind, totodată, locul unde beiușenii iubitori ai liricii sale și ai poeziei, în general, revin pentru omagierea celui considerat fiu al cetății.

Organizat de Primăria Municipiului Beiuș, Asociația Culturală „Lioara” și Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș”, evenimentul ocazionat de aniversarea a 85 de ani de la nașterea lui Gheorghe Pituț a debutat în jurul orei 15.00, la bustul poetului, din Parcul Central. Printre participanți s-au numărat Gabriel Popa, edilul urbei, membrii familiei fratelui poetului, părintele Ioan Pituț, prozatorul Iosif Tocoian, precum și numeroși localnici care l-au cunoscut pe poet în mod direct ori prin intermediul creației sale. 

După ce a recitat câteva dintre sonetele Poetului de la Săliște și a rememorat întâlnirile sale cu acesta, vizibil emoționat, confratele Pașcu Balaci a mărturisit că Gheorghe Pituț i-a fost model:

„Pentru mine a fost un model. De când am citit volumul lui de sonete «Stelele fixe», am început să scriu și eu sonete, în satul Șebiș, prin care Gheorghe Pituț trecea la Școala Generală din Sudrigiu”.

Primarul Gabriel Popa, reprezentanții Asociației Culturale „Lioara” și membrii familiei ilustrului dispărut au depus jerbe la bustul lui Gheorghe Pituț, după care participanții la eveniment s-au deplasat în Parcul Mihai Eminescu pentru cea de-a doua parte a manifestărilor aniversare dedicate poetului de la a cărui naștere se împlineau 85 de ani.  

Monumentul intitulat Constelația Eminescu, ce va cuprinde, pe lângă bustul Poetului național, șase efigii ale unor personalități literare din Bihor, a fost îmbogățit marți, 1 aprilie, cu cel de-al treilea basorelief; reprezentându-l pe Gheorghe Pituț, acesta se alătură efigiilor lui Iosif Vulcan și Miron Pompiliu, și ei imortalizați pe soclul bustului Luceafărului poeziei românești.

După ce primarul Gabriel Popa și prof. Remus-Decebal Lazea, președintele Asociației Culturale „Lioara”, au dezvelit efigia poetului Gheorghe Pituț, a urmat sfințirea acesteia, ceremonia religioasă fiind oficiată chiar de părintele Marian-Vasile Popa, protopopul Beiușului, Seghiștei și Șteiului.

În discursul său, primarul Gabriel Popa și-a exprimat bucuria că nu sunt uitate personalitățile Beiușului, felicitându-i pe cei din Asociația Culturală „Lioara” pentru basorelieful ce-l reprezintă pe Gheorghe Pituț și salutând prezența elevilor la eveniment, edilul subliniind că trebuie să transmitem generațiilor viitoare sentimentul recunoștinței față de înaintași.

Prof. Remus-Decebal Lazea, președintele Asociației Culturale „Lioara”, a evocat personalitatea și opera poetului Gheorghe Pituț, după care a dirijat Corul „Mihai Bruchental”, care a interpretat câteva piese muzicale pe versuri de Mihai Eminescu.

Masă rotundă „Cu și despre Gheorghe Pituț, poetul Țării Beiușului”, desfășurată la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș”, a încheiat seria de activități dedicate împlinirii a 85 de ani de la nașterea lui Gheorghe Pituț. Pașcu Balaci a dat citire rândurile adresate participanților la aniversare de Valentina Pituț, văduva poetului, iar Simion R. Suciu le-a prezentat participanților la masa rotundă volumul propriu, intitulat „Familia Ilarie Crișan din Beiuș” și publicat, anul trecut, la editura locală Buna Vestire.