La căminul cultural din Nimăești, a fost lansată duminică, 27 octombrie, „Monografia satului Nimăeşti”, autori coordonatori – ing. Vasile Citre, prof. dr. Marţian Lucan, prof. Teodor Rif, iar coautori – prof. dr. Andrei Indrieş, prof. Ioan Dărăbăneanu. Volumul a apărut la Editura Primus, Oradea, în 2024.  

O monografie este, fără îndoială, o istorie a unei localități, oricare ar fi acesta. Așa am conceput și noi Monografia satului Nimăești ca o istorie a acestuia de la începuturi până în prezent. Am gândit-o astfel pornind de la inscripțiile datorate descoperirilor arheologice din zona noastră, trecând apoi prin cunoscutele pomelnice folosite la parastasele înaintașilor, ca prima formă de ,,istorie” scrisă în Nimăești și, mai departe, la însemnările de pe cărțile bisericești, ca să ajungem la lucrări științifice autentice precum cea a Mariei Colțea Cuceu și la Monografia aceasta pe care o lansăm acum pentru ca nimăeștenii de azi și urmașii lor să-și cunoască mai bine înaintașii, dar și ei însăși să se cunoască mai bine între ei, mai cu seamă că unii au plecat din sat, având însă, grijă să nu se rupă rădăcinile.

Pentru autorii Monografiei Nimăeștilor, cunoașterea istoriei în general, și a istoriei satului natal în special este o condiție sine qua non ca oricine să poată lua cele mai potrivite decizii în legătură cu destinul său aici pe terra.

Despre foloasele istoriei pentru cunoașterea trecutului și proiectarea viitorului au vorbit mulți oameni de cultură, printre care și marele orator antic Marcus Tullius Cicero care, în lucrarea De oratore, 1,9, consideră istoria îndrumătoarea vieții – Historia magistra vitae. La aceasta, noi mai adăugăm tot un adagiu latinesc: Historia est lux veritatis (Istoria este lumina adevărului).

De fapt, sub titlul Historia est lux veritatis, subsemnatul am publicat niște studii în cinci numere din ,,Buna vestire ” – Revistă bisericească a Protopopiatului Ortodox Român Beiuș.

Coordonatorii – ing. Vasile Citre, prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif și coautorii prof. dr. Andrei Indrieș, prof. Ioan Dărăbăneanu au prezentat satul Nimăești în această lumină a adevărului. Nimăești pagus in hac luce Veritatis în 834 de pagini.

Monografia satului Nimăești din Țara Beiușului începe cu un cald și mișcător Cuvânt înainte (pag. 11-14 ) semnat de sponsorul Vasile Citre, care enumeră pe toți cei care şi-au adus o anumită contribuție la realizarea acestei ample lucrări în opt capitole plus trei anexe: Capitolul I – Geografia localităţii Nimăeşti (Bihor), pag.15-30, semnat de prof. dr. Andrei Indrieș, prof. Ioan Dărăbăneanu, prof. dr. Marțian Lucan; Capitolul II – Istoria Nimăeştiului din Preistorie până în Contemporaneitate, p.p. 31-132, semnat de prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif; Capitolul III – Demografie istorică (Populaţia) p.p. 133-382, semnat de prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif; Capitolul IV – Viaţa religioasă pe meleagurile Nimăeştiului, p.p. 383-444, semnat de prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif; Capitolul V – Învăţământul, p.p. 445-524, semnat de prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif; Capitolul VI – Viaţa economică a Nimăeştiului de la atestare (1552) până în zilele noastre, p.p. 525-598, semnat de prof. dr. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif, ing. Vasile Citre; Capitolul VII – Nimăeşti – Studiu etnografic, p.p. 599-642, semnat prof. Teodor Rif, prof. dr. Marţian Lucan; Capitolul VIII – Transporturile, p.p. 643-646, semnat de prof. Marțian Lucan, prof. Teodor Rif.

Urmează apoi imagini cu Nimăeştiul în diferite ipostaze, p.p. 647-650.

De fapt, majoritatea imaginilor foto au fost realizate de vulcanistul Cezar Kovacs, în 2017, când acesta era încă elev, apoi, pe parcurs, până în 2024, fotografiile au fost realizate de Ioan Curpaș. Câteva imagini sunt luate din dronă de Christian Filipescu – sursa pagina Facebook, prof. dr. Andrei Indrieș. Dânsul a realizat și fotografiile din Capitolul I. Au mai contribuit cu imagini prof. Claudia Buran, care a și machetat lucrarea, prof. Amelia Șerb, care a scris Summary, p.p. 651-654, și Barbu Ștefănescu, care, trecut la cele veșnice, se eternizează și prin niște imagini din anii ´80, dar și prin lucrările menționate la bibliografie.

Monografia satului Nimăeşti se încheie cu niște concluzii, p. 657, cu Anexele, de la p.p. 657-818, cu Datele biografice ale coordonatorilor şi coautorilor, p.p. 819-823, și, desigur, cu Bibliografia, p.p. 824-834.

În general, monografiile localităților trebuie făcute de oameni care s-au născut şi au trăit în ele, care cunosc bine spiritul locului (spiritus loci) sub toate aspectele.

Cei care apărem ca autori coordonatori ai acestei Monografii, deși am plecat din sat, ca fii ai lui am avut grijă să nu ne uităm originea și să nu se rupă rădăcinile. În ciuda unei aparente simplități, alcătuirea unei monografii rurale este totuși o lucrare cu un pronunțat caracter enciclopedic. De aceea, pentru o prezentare cât mai completă, nu am refuzat ajutorul unor prieteni ai noștri și al unor specialiști cu o mare experiență științifică. Astfel, pentru capitolul I am primit ajutorul prietenilor prof. dr. Andrei Indrieș, prof. dr. Ioan Dărăbăneanu. Pentru Capitolul II am fost ajutați de către distinșii cercetători Augustin Țărău, Doru Marta, Gruia Fazecaș. Pentru Capitolul III, ne-a ajutat dr. Cristian Apati de la Serviciul Județean Bihor al Arhivelor Naționale.

Pentru ca Monografia noastră să fie o lucrare de referință pentru oamenii de știință și o lucrare accesibilă oricui, am ținut seama de bogata informație oferită de o vastă bibliografie.

Prin paginile ei am urmărit să transmitem contemporanilor și urmașilor că lupta, eroismul, munca și sacrificiul, caracteristice înaintașilor, nu trebuie să adoarmă sau să fie abandonate. În viaţţa zbuciumată a înaintașilor, în mucenicia lor, tinerii vor găsi numeroase pilde ce ar trebui urmate. Cunoașterea lor îi va învăța cum să se ferească de dușmanii văzuți și nevăzuți, de greutățile care trebuie depășite, având conștiința că ceea ce pot sau ar putea face ei, în Nimăeștiul natal, poate constitui o picătură foarte utilă pentru idealul nostru național. Satul Nimăești a avut eroii săi care, prin sacrificiul lor, au servit cu glorie acest ideal.

Având caracter istoric, ne-am străduit ca în opera noastră să fim obiectivi și să tratăm totul în maniera istoricului latin P.C. Tacitus: sine ira et studio (fără mânie și părtinire) sau neque amore et sine odio (nici cu iubire nici cu ură). Dar nici bietul Tacitus nu a putut sa fie consecvent propriei dorințe.

Noi, însă, îi asigurăm pe consătenii noștri de toată admirația și dragostea noastră. Străbunilor noștri care au trăit illo tempore în Nimăești și în toate localitățile acestei țări le aducem post obitum (postum) omagiul nostru de admirație și prețuire pentru patriotismul lor. Același omagiu îl aducem consătenilor noștri de azi și cu deosebire aducem un călduros omagiu de recunoștință celui care a venit cu ideea și cu banii de a realiza această Monografie, sponsorizând-o, nimăeșteanului autentic Vasile Citre.

Am dori ca fiecare nimăeștean, trăitor astăzi în satul natal, să se întrebe și să poată răspunde la întrebarea: cine sunt și de unde vin?

Socotim că astfel, după trecerea câtorva generații, se vor trezi rădăcinile și se vor răscoli adâncurile și îl va cuprinde pe fiecare o imensă nostalgie a obârșiilor. Va încerca să-și închipuie cum vor fi arătat moșii și strămoșii părinților lui vindecându-se suficient de păcatul uitării și al nebăgării în seamă a ceea ce au fost înaintașii. Sufletul nostru al tuturor celor ce ne-am născut aici se va liniști și luând în stăpânire dorul originar prin limpezirea identității individuale ne va așeza pe fiecare la locul nostru în încrengătura istoriei acestui sat. Astfel, plânsul nostru în fața crucilor strămoșilor va fi mai conștient și mai sincer, iar lectura bocetelor și a doinelor din antologia textelor folclorice va înfiora inima urmașilor.

Urmașii aceștia suntem noi, care ne putem mândri cu smerenie creștină că am terminat în și pentru satul nostru, în anul Domnului 2024, nu unul ci două mărețe monumente: o foarte frumoasă biserică sfințită în 28 septembrie și o documentată Monografie a satului nostru. Prin ele vom rămâne eterni și aici pe terra.

În încheiere, ne rugăm totuși ca Domnul să dăruiască iertare de păcate tuturor părinților și fraților noștri, care mai înainte de noi, s-au mutat întru buna credință și întru nădejdea învierii și să le facă lor veșnica pomenire, iar cititorilor binevoitori ai monografiei noastre sănătate, pe latinește - «Lectoribus benevolis salutem»!

Prof. Teodor Rif