La nici 17 ani, pe data de 4 iunie 1949, pe atunci elev în anul II la Şcoala Medie Tehnică Veterinară Timişoara, Ioan Laţcu, vicepreşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Filiala Bihor, este ridicat de Securitatea Timişoara şi încarcerat timp de şase luni, după o anchetă de 20 de zile, la Penitenciarul Timişoara. Boala contractată în urma regimului crunt de detenţie l-a învins ieri, pe cel care, a cunoscut ororile regimului comunist.

Ioan Laţcu s-a născut în anul 1932 la Timişoara, fiind, potrivit propriilor mărturii, de origine burgheză. Prima s-a arestare a survenit în urma trădării a doi colegi, chiar din sala de clasă a Şcolii Medie Tehnică Veterinară Timişoara. "Am fost arestat pentru activitatea pe care o desfăşuram în cadrul UAGR (Uniunea Asociaţiilor de Elevi din România) şi pentru că mergeam la Bilbioteca Engleză şi la YMKA (Asociaţia Creştină a Tinerilor) filiala Timişoara", ne relata Ioan Laţcu, în urmă cu doi ani. Timp de 20 de zile va fi anchetat, în special spre seară, sub ameninţarea permanentă şi cu bătaia aplicată de ofiţerii Securităţii din Timişoara. Regimul de detenţie de aici nu se diferenţia cu nimic de condiţiile oferite de celelalte închisori ale Gulagului românesc. "În celula de la Securitate, unde am stat singur, nu aveam apă, un aveam WC, lumină electrică, fără geam. Mirosul de mucegai era persistent, iar dimensiunile încăperii nu depăşeau 2,5x1,5 m. Înăuntru era un pat din fier cu saltea, cearşaf, pătură, fiind în permanenţă supravegheat prin vizetă", îşi aminteşte peste ani fostul deţinut politic Ioan Laţcu. Calvarul său nu se încheie la Securitatea din Timişoara fiind transferat în celulele imense, supra aglomerate, care ajungeau să adăpostească şi 150 de persoane de la Penitenciarul de pe strada Popa Şapcă din Timişoara. O vie amintire i-a lăsat-o lt maj Nedici Vidosava. "Era o femeie frumoasă, însă am auzit că avea metode cumplite de torturare a bărbaţilor. Printre metodele favorite era bătaia la testicule", ne-a povestit Ioan Laţcu. Regimul alimentar la care a fost supus în cele şase luni au lăsat urme adânci asupra stării de sănătate a fostului deţinut politic. Boala contractată, ulcerul stomacal fiindu-i fatală, ieri, 19 iunie, ora 9.00. "Masa se servea de trei ori pe zi. Alimente de bază erau făina de mălai, varză, arpăcaş, cartofi, carne din subproduse (picioare, capete, burtă), 125 grame pâine întreaga zi", povesteşte Ioan Laţcu. Izolarea, aglomeraţia, condiţiile precare de igienă şi alimentaţie, lipsa de aer în camere şi celule, geamurile blocate cu sită metalică şi obloane de lemn au rămas vii în amintirea lui Ioan Laţcu. Eliberat la finele anului 1949, cursul vieţii profesionale va fi definitiv frânt. "Fiind exmatriculat din toate şcolile, am muncit ca lucrător la CFR Timişoara. Studiile le-am terminat la un liceu seral în 1955, după ridicarea domiciliului obligatoriu. Ulterior, am fost exmatriculat în anul I de la Facultatea de Ştiinţe Juridice", mărturiseşte cel care a fost martorul unui regim abuziv.