Cu ocazia unui interviu acordat recent, primarul Gabriel Popa a oferit detalii despre două dintre proiectele de investiții stringente pentru dezvoltarea durabilă a Beiușului: drumul de centură și parcul industrial.

Încă de la începutul dialogului nostru, edilul a anunțat că, pe lângă vechiul proiect al centurii Beiuș-Ștei, cu o lungime de circa 27 de kilometri, au mai apărut două variante care ar ocoli exclusiv municipiul Beiuș, acestea din urmă cu lungimi între 6 și 7 kilometri. Fiind vorba despre un proiect al Consiliului Județean Bihor, în colaborare cu municipiul Beiuș – care, în această fază, asigură studiile topografice și geotehnice, variantele ocolitoare 2 și 3 au fost puse în dezbatere publică pe site-ul organului administrativ județean menționat, după care vor fi analizate în comisia de specialitate a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR): „În baza protocolului de colaborare, suntem în primă fază, să spunem așa, de selectare a variantei optime din punct de vedere al utilității, costului și al eficienței, selecție ce va fi făcută de către comisia C.N.A.I.R. În prima fază, sunt prezentate trei variante, prima fiind cea deja proiectată, cu traseul acela lung de 27 de kilometri, ce iese dinspre Oradea, traversează în dreapta Crișul Negru spre localitatea Finiș și, paralel cu Crișul Negru, iese undeva în apropiere de Drăgănești, traversează și urmează traseul lung prezentat și în schițe, până la Ștei.

Celelalte două variante urmează, în prima parte, un traseu comun până, aproximativ, deasupra cimitirului ortodox, traseu care pornește din zona «Ciungi», ajunge deasupra cimitirului ortodox, traversează drumul spre Roșia-Damiș-Bratca, pe lângă cimitirele neoprotestant și evreiesc, la limita dintre pădure și alte proprietăți, îndreptându-se spre zona fostei halde de transfer deșeuri, coborând prin spatele caselor și intersectând drumul spre Nimăiești-Curățele în proximitatea fostei ferme de oi”.

Diferențele de traseu dintre variantele 2 și 3 decurg tocmai din apropierea de unitatea militară, care deține un teren de circa 13 hectare unde municipalitatea intenționează să amenajeze parcul industrial local: „Deci, primul segment merge, în proporție de 99 la sută, până deasupra cimitirului, cam la fel, după care, în funcție de curba de nivel, au fost create două variante: între punctul de intersecție cu drumul spre Roșia și punctul de intersecție cu drumul ce duce la Nimăiești și Curățele acolo este o diferență și, la fel, de la acest ultim punct și până la următoarea intersecție, aceea cu drumul județean spre Stâna de Vale, parcurg trasee diferite. Varianta numărul 2 ocolește ferma de oi și are o buclă mai mare, ocolind și o parcelă de pădure, după care se descarcă în drumul județean ce duce spre Budureasa. Varianta numărul 3 are un alt traseu, ce traversează Valea Nimăiești, atingând un teren al unității militare, de aproximativ douăsprezece, treisprezece hectare, pe care intenționăm să o solicităm, împreună cu Consiliul Județean și să o transformăm într-un parc industrial. Aceasta a fost, de altfel, rațiunea variantei numărul 3: de a putea avea deschidere către o posibilă zonă industrială.

După care, varianta 3 urcă pe deasupra bazinului de alimentare cu apă și coboară dealul între stația Electrica și fabrica de confecții, intersectând, printr-o girație, drumul spre Budureasa, după care traversează terenurile din spatele ștrandului și iese în Drumul Național 76. Cealaltă variantă, 2, este mai lungă, dar, aproximativ, tot în acea zonă, la ieșirea spre Ștei, va ajunge”.

Interlocutorul nostru a enumerat multiplele beneficii pe care amenajarea centurii ocolitoare le va aduce municipiului Beiuș și zonei limitrofe:  „Singura soluție de a descongestiona traficul este de a colecta toate aceste drumuri și să fie introduse în DN 76. Așadar, tot ce vine dinspre Roșia, Nimăiești, Budureasa, Ștei este automat preluat de această centură aplicată pe intravilanul municipiului Beiuș. Acest lucru generează și alte beneficii: atât crearea unei zone industriale, preluarea traficului și reducerea poluării, dar și creșterea valorii terenurilor din zonă”.