Rezultate bune la concursul de maraton extrem al porumbeilor voiajori - Premieră pentru zona Aleşd - Vadu Crişului
Porumbelul a fost adoptat de diferite culturi ca simbol pentru a transmite diferite emoții. De exemplu, conform tradiției biblice, un porumbel, prin reîntoarcerea lui la arcă cu o ramură de măslin în cioc, ar fi fost cel care i-ar fi adus lui Noe mesajul că apele, după Potop, s-ar fi retras, devenind astfel simbol al păcii.
În Sfânta Evanghelie, Dumnezeu însuşi vorbeşte: „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi blânzi ca porumbeii” (Matei 10, 16); blândeţea porumbelului însemnând nerăutatea şi iertarea în supărări sau necazuri şi în altele de acelaşi fel. Utilizarea porumbeilor ca mijloc de comunicare la distanță este cunoscută din Antichitate. Grecii transmiteau cetăților lor numele câștigătorilor Jocurilor Olimpice prin intermediul porumbeilor, iar legiunile romane aveau porumbare mobile care adăposteau mii și mii de exemplare. Ei au fost folosiţi şi în cele două războaie mondiale pentru a transmite ştiri.
Actualul porumbel voiajor este rezultat al încrucișării mai multor tipuri de porumbei, ale căror caracteristici principale sunt simțul orientării și morfotipul atletic. Se deosebesc de restul porumbeilor prin vioiciunea lor, viteza de zbor, penajul abundent și strălucitor, coada întotdeauna pliată, gâtul puternic implantat și drept și marea lor rezistență la oboseală. Au o greutate medie între 425 și 525 g pentru masculi și 300 și 480 g pentru femele. Este capabil să străbată distanțe de peste 1.000 km, la viteze medii peste 90 km/h.
Toţi crescătorii ştiu că porumbeii trebuie să fie diferenţiaţi de cei ai celorlalţi competitori, de aceea, când puiul de porumbel are aproximativ 7 zile, acesta îi va introduce un inel cu număr pe picior, ce nu va mai putea fi scos. Federaţia columbofilă omologhează aceste inele, iar proprietarul primeşte un talon din care reiese că porumbelul este al lui.
După ce porumbeii se maturizează şi se obişnuiesc cu crescătoria, încep antrenamentele şi concursurile. Se creşte treptat distanţa de zbor, iar competitorii cronometrează timpul de întoarcere printr-un ceas constatator. Evident, fiecare crescător îşi doreşte ca porumbeii lui să revină cât mai rapid la cuib pentru a câştiga concursul, însă sunt diverşi factori ce pot influenţa zborul unui porumbel voiajor. Chiar dacă, după Valeriu Butulescu, dintre oameni „nimeni nu vrea să fie porumbel. Fiecare se vrea vultur, adică animal de pradă”, totuşi mai există persoane pentru care porumbeii sunt un hobby, un mod de viață. Este greu a vorbi despre acest subiect, fiindcă mulți nu înțeleg fenomenul. Pentru români, dar nu numai, un lucru nu este bun dacă nu le aduce beneficii materiale sau nu-l pun în farfurie. De multe ori când se întâmplă să vorbim despre porumbei, curiozitatea imediată este: „Și îi mănânci?”, „Faci bani din ei”?, „Ce câştigi de pe urma lor?”
Porumbeii voiajori ştiu unde este casa lor, dar se întâmplă deseori ca păsările să nu ajungă la destinaţie. Au loc accidente, se lovesc de fire de înaltă tensiune, sunt atacate de alte păsări sau de alte animale atunci când aterizează. Cad şi victime oamenilor, care îi prind. Există şi cazuri în care se îmbolnăvesc. Trebuie să ai şi noroc cu ei! Totuşi, sportul columbofil, această artă a zborului, este un hobby pentru peste 6.000 de oameni din România, sport care, pe cât este de frumos şi de captivant, pe atât este de complex. Pentru ca un porumbel să obțină performanţe este nevoie de multă muncă, răbdare şi, nu în ultimul rând, de cunoaştere.
Un rezultat de excepţie a realizat, în zona Aleşdului, o porumbiţă a crescătorului Călin Şchiop, din Chiştag, care a reuşit să parcurgă distanţa aeriană de aproape 1.000 km într-o singură zi. Am aflat că porumbeii s-au îmbarcat marţi, 20 iunie, dar din cauza vremii nefavorabile organizatorii au hotărât ca lansarea porumbeilor să aibă loc doar duminică, 25 iunie, ora 6.55, după ce porumbeii au stat 5 zile în maşină. Cei 3.939 de porumbei, aparţinând unui număr de 408 columbofili din judeţele Arad, Bihor, Timiş, Caraş Severin şi Satu Mare, au fost lansaţi din localitatea Nordhausen din Germania. Clasamentul porumbeilor se întocmeşte în funcţie de viteza medie a porumbelului sosit, fiecare crescător având determinat cu GPS coordonatele volierei unde ţine păsările şi distanţa de la fiecare loc de lansare. Dintre porumbeii lansaţi, doar primii 20% intră în clasament, ceilalţi neprimind punctaj. Startul la acest concurs s-a dat la ora 6.55 dimineaţa, iar femela cu seria RO 21-989022 a ajuns la Chiştag seara, la ora 21:47:12, după parcurgerea distanţei aeriene de 974 km, ocupând locul 6 în clasamentul general şi locul 4 în judeţul Bihor. „Maratoniştii văzduhului sunt duşi la locul de start cu un transport special. Se fac pauze doar pentru mâncare şi adăpare. Fiecare pasăre are un cip la picior, iar la revenire în volieră ceasul constatator înregistrează ora sosirii. Porumbeii zboară cu o viteză medie de 90-110 kilometri pe oră. Dacă au vânt bun, pot atinge viteze şi mai bune. Porumbeii nu se opresc cât timp este lumină. Seara, se odihnesc pe acoperişurile caselor”, spune pasionatul de porumbei.
De la Călin am mai aflat că femela a fost cumpărată ca pui de la crescătorul Balogh Sebastian din Groşi şi provine din doi porumbei de la fraţii Fildan din Groşi. La vârsta de un an a zburat doar la etape scurte. „A fost o etapă foarte grea pentru zona Aleşd - Vadu Crişului. Este prima oară când intră o pasăre în prima zi de la un concurs de maraton extrem în această zonă. Faptul că acasă aştepta un pui de 5 zile poate că i-a mai dat un impuls în plus. Am lansat 6 porumbei de la Nordhausen, au sosit trei, toţi intrând în clasamentul concursului. A mai revenit a doua zi dimineaţa, la ora 7.00, un mascul albastru, care provine de la crescătorul Alexandru Puşcău din Vadu Crişului şi un mascul care a ajuns seara, după ora nouă, provenind din porumbeii lui Vlăduţ Fildan. Am opt perechi la prăsilă, anual ţin 40-50 de pui. Lotul de zbor în acest an a fost 60 de bucăţi”, ne mărturiseşte Călin.
Cum în acest sezon, în iulie şi august, mai sunt în planul de zbor concursuri de maraton extrem (Dresda, Stendal, Berlin), nu putem decât să le urăm tuturor columbofililor bihoreni mult succes!
I.H.
Comentarii
Nu există nici un comentariu.