Ministerul Educației a făcut publică lista cu cei 202 profesori care încasează indemnizație de merit de 6.000 de lei net/lună, pe toată durata vieții, pe lângă pensie sau salariu dacă mai sunt în activitate.

 

Foști miniștri, secretari de stat, rectori și foști șefi de prin inspectoratele școlare s-au asigurat pe viață profitând de Legea 118 din 2002, privind indemnizația de merit în Educație. Bravo lor! Dar, din pacate, beneficiarii distincției „Tezaur Uman Viu” (olari, cojocari, lutieri, lădari, scuptori în lemn, constructori de instrumente muzicale, ţesătoare și producătoare de costume populare) aşteaptă din 2023 să primească indemnizaţia votată de Guvern.

Titlul de tezaur uman viu este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Programul Tezaure Umane Vii a fost instituit de UNESCO în 1993. UNESCO lasă la atitudinea fiecărui stat stabilirea criteriilor pentru identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu cultural imaterial, statele fiind încurajate să adopte măsuri prin care performerii, păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de recunoaștere și vizibilitate în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Titlul onorific de Tezaure umane vii se acordă persoanelor care fac dovada caracterului excepțional al performării într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial și sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu cultural imaterial. Aceștia sunt păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial.

Beneficiarii distincției Tezaur Uman Viu din România sunt în mare majoritate persoane trecute de 60 de ani. Deşi indemnizații de merit se acordă din anul 2002 în România, abia în anul 2023 au fost incluși pe listă și cei care au primit meritul UNESCO de „Tezaur Uman Viu”. Guvernul României a făcut atunci un pas crucial spre recunoașterea și recompensarea excelenței în păstrarea patrimoniului cultural imaterial prin adoptarea noilor reglementări pentru indemnizațiile de merit destinate persoanelor distinse cu titlul onorific de „Tezaur uman viu”.

Guvernul a aprobat atunci, în ședința din 18 decembrie 2023, la propunerea Ministerului Culturii, noi reglementări pentru instituirea indemnizațiilor de merit pentru persoanele care fac dovada excelenței într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial, deținătoare ale titlului onorific de „Tezaur uman viu”. În 21 decembrie 2023, a apărut în Monitorul Oficial Hotărârea nr 1290/2023 privind completarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2003. Motivațiile privind acordarea unei indemnizații persoanelor declarate Tezaure Umane Vii au fost următoarele: patrimoniul cultural imaterial, expresie a creativității umane, reprezintă memoria culturală a unei comunități, formată din cunoștințe, aptitudini, obiceiuri, practici pe care umanitatea le-a produs și le-a transmis de-a lungul timpului, din generație în generație. Abordările care atrag atenția asupra importanței transmiterii elementelor de patrimoniu cultural imaterial către generațiile viitoare au dus la apariția Programului Tezaure Umane Vii, inițial în Coreea de Sud, implementat, apoi, și în alte state precum: Republica Cehă, Filipine, Franța, Japonia, Nigeria, Senegal, Thailanda, România ș.a. Patrimoniul cultural imaterial pe care aceste personalități îl reprezintă este un tip de patrimoniu deosebit de sensibil, care reclamă, pentru salvgardare, acțiuni integrate de sprijin și promovare. Susținerea activității meșterilor populari, categorie din care fac parte majoritatea deținătorilor titlului de „Tezaur Uman Viu”, este una dintre cele mai semnificative garanții ale salvgardării acestui patrimoniu care trăiește și se manifestă prin oameni; menționăm faptul că în țările în care Programul „Tezaur Uman Viu” este implementat (Japonia, Coreea de Sud, Canada, Franța), persoanele care sunt purtătoare ale acestui titlu onorant beneficiază de susținere financiară constantă din partea statului și de un context administrativ care le garantează implicarea directă în educația pentru patrimoniu; având în vedere cele de mai sus și apreciind că majoritatea acestor persoane sunt la o vârstă înaintată și au resurse financiare limitate/modeste, considerăm oportună susținerea Tezaurelor Umane Vii, inclusiv prin acordarea unei indemnizații/remunerații care să sprijine, vizibil, performarea și, mai ales, transmiterea elementelor de patrimoniu cultural imaterial, parte a moștenirii noastre culturale.

Această decizie a Guvernului României a marcat o zi frumoasă pentru cultura și tradițiile țării. Prin recunoașterea și recompensarea meritelor celor distinși cu titlul onorific de „Tezaur uman viu”, Guvernul reafirma angajamentul său față de protejarea și promovarea bogăției culturale a României. O astfel de inițiativă nu doar că onorează trecutul, dar pregătește și terenul pentru un viitor în care cultura și tradițiile vor continua să fie piloni esențiali ai identității naționale.Pentru a primi indemnizaţia de merit în domeniul patrimoniului cultural imaterial, persoanele trebuie să deţină titlului onorific de «Tezaur uman viu», să aibă vechime neîntreruptă în activitatea de promovare a patrimoniului cultural imaterial, merite excepţionale în păstrarea, transmiterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial, merite excepţionale în realizarea, interpretarea ori crearea elementelor patrimoniului cultural imaterial, distincţii naţionale în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Apoi, mai târziu după Hotararea Guvernului a apărut şi Metodologia de aplicare, dar banii nu.

În Bihor sunt patru beneficiari ai acestui titlu de „Tezaur uman viu”. Moise Gavra este meșter cojocar, Marius Mihuţ este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă, instrument simbol al zonei Bihorului. Olarul Petru Haşaş din Vadu Crişului şi lutierul Salvator Cornel Palladi sunt cei care au mai primit această distincţie, ultimii în anul 2021. Familia olarului din Vadu Crişului ne-a comunicat că le-au mai cerut Diploma de excelenţă, diploma pe care o primeau laureaţii până în anul 2014, că comunicarea este foarte greoaie cu ministerul.

Printre bihorenii care au primit titlul de „Tezaur Uman Viu” s-au mai numărat Gheorghe Rada, constructor de viori cu goarnă, decedat în 2020, şi lădarul Ioan Oancea, care s-a stins din viaţă în 2015. Cum beneficiarii bihoreni ai titlului de „Tezaur uman viu” sunt persoane în vârstă, la 70 de ani, iar distincţia este viageră, personală şi netransmisibilă, cu voia lui Dumnezeu, ar mai fi câţiva ani în care ar putea beneficia de această indemnizaţie lunară, echivalent cu trei salarii minime brute pe economie.

Ioan HASAS