Peştera de la Vadu Crişului a fost descoperită în 10 noiembrie 1903, în urma dinamitării blocului de calcar de deasupra cursului pârâului de la frumoasa cascadă, de către renumitul animator al turismului bihorean, Czárán Gyula. Vineri, 10 noiembrie, la Vadu Crişului, au avut loc o serie de manifestări, legate de aniversarea a 120 de ani de la acest eveniment.

„Lumea e de o frumusețe totală - o promisiune fără sfârșit de magie și lucruri minunate”, a spus Ansel Adams. Cei care își petrec timpul în frumusețea și misterul naturii nu se simt niciodată singuri sau obosiți de viață. Un astfel de loc este şi Defileul Crișului Repede.

Situat în Munţii Pădurea Craiului și cu statut de rezervație naturală, Defileul Crișului Repede este o atracție majoră pentru turiști. Faptul se datorează peisajului carstic minunat pe care-l oferă. Însă abia în cea de-a doua jumătate a secolului XX începe să reprezinte un interes pentru turiști. 

Menționată ca Peștera Zichy în documentele de specialitate, peștera este situată pe partea stângă a malului Crișului Repede, în zona centrală a Defileului Crişului Repede şi este declarată monument al naturii. După ce în anul 1870 s-a finalizat calea ferata Oradea -  Cluj-Napoca, Handl Karl, originar din Austria, a ajuns în Vadu Crişului, ca lucrător la serviciul de control tehnic al căilor ferate. Fiind un mare pasionat al naturii (provenea din zona Alpilor), atenţiei lui Karl Handl nu putea să-i scape un fenomen interesant. La secete mari nivelul pârâului ce alimenta cascada de la Vadu Crișului scădea atât de mult încât apărea o mică deschizătură în stânca din calcar prin care ieşeau şi intrau lilieci. După ce a tras cu arma de vânătoare în această deschizătură dincolo de peretele de calcar s-a auzit o bubuitură puternică urmată de reverberaţii. Drept urmare, a tras concluzia că în spatele peretelui trebuie să fie o peşteră.

Înştiinţat de cele constatate, Czárán Gyula, renumitul animator al turismului bihorean, a venit la Vadu Crişului în noiembrie 1903 şi, pe data de 10 a lunii, prin dinamitare, a reuşit să disloce imensul perete de calcar, deschizând astfel intrarea peşterii în care au păşit, conştienţi de faptul că nimeni înainte lor nu a putut vedea aceste frumuseţi. Contele Ödön Zichy, pe a cărui proprietate se afla peștera, a dispus amenajarea sa cu podețe și scări de lemn, astfel încât, în august 1905, a fost deschisă spre vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Cu ocazia deschiderii oficiale, la intrare în peşteră a fost depusă o Carte a vizitatorilor, cu dimensiuni de 30x40 cm, având greutatea de 4,5 kg. Tot atunci, contele a dat în administrare peştera către Asociaţia Ardeleană Carpatină şi apoi, la cererea asociaţiei, Zichy a construit o cabană lângă peşteră.

Peştera de la Vadu Crişului prezintă şi o importanţă biospeologică deosebită. Fauna existentă aici este reprezentată prin numeroase forme troglobionte, dintre care amintim: nematodul Anatonchus filicaudatus, arhianelidul Troglochaetus beranecki, gasteropodul Paladilhiopsis transsylvanica, ostracodul Cordocythere phreaticola, ciclopidul Speocyclops troglodytes, izopodul Microcerberus plesai, remarcabile forme de amfipode aparţinând genului Niphargus, coleopterele care trăiesc şi în Peştera Bătrânului etc.

Vineri dimineaţă, la ora 8.30, la 120 ani de la descoperirea peşterii, elevi, profesori, iubitori ai naturii din Vadu Crişului au depus coroane la mormântul lui Karl Handl aflat în cimitirul mic din localitate, la placa comemorativă de pe peretele casei, unde a locuit acesta şi la placa comemorativă a lui Czárán Gyula, apoi şi-au dat întâlnire la intrarea în  Peştera de la Vadu Crişului. Aici, cei prezenţi au fost salutați de către Ioan Hasas, viceprimarul comunei, apoi prof. Ibolya Vincze şi eleva Jazmin Vincze au prezentat istoria descoperirii peşterii, precum şi câteva elemente importante desfăşurate în zonă de-a lungul anilor. Am aflat, printre altele, că în anul 1969 Muzeul Țării Crișurilor (sub a cărui supraveghere se află peștera și în prezent) amenajează în interiorul peşterii scări de beton și o instalație de iluminat. Peștera din Vadu Crişului a fost a doua din ţară în care s-a montat o instalație de iluminat, dar, din cauza umidităţii mari din interior şi a calităţii slabe a corpurilor de iluminat, dupa trei ani instalaţia s-a deteriorat. Apoi, o perioadă lungă de timp, peștera a putut fi vizitată doar cu ajutorul lămpilor cu carbid. Abia în anul 2004 Consiliul Judeţean Bihor alocă resurse financiare pentru efectuarea unor lucrări de reamenajare și refacere a sistemului de iluminat. Lucrările se finalizează în anul 2006 şi pe lângă iluminatul de orientare şi local spre formaţiunile mai deosebite din interior, peştera se dotează şi cu un generator, care asigură alimentarea cu curent a peşterii încă 30 de minute în caz de pană de curent.

Evenimentul de la peşteră a continuat cu depunere de coroane la placa comemorativă cu descoperitorii peşterii. Au depus coroane reprezentanţii primăriei, Colegiului Tehnic şi ai Asociaţiei Pro Rev Vadu Crişului. Cei prezenţi au vizitat apoi peştera şi au notat impresiile în Cartea vizitatorilor (o copie după cea originală, comandată de către Asociaţia Pro Vadu Crişului în anul 2016).