Străzi reprezentative din Oradea au suferit în ultimul secol schimbări repetate de nume. Ba chiar şi în ultimii 20 de ani au existat străzi în Oradea cărora li s-a schimbat denumirea de câteva ori, spre exasperarea cetăţenilor care domiciliază aici. În acest moment în Oradea sunt 746 de străzi cu denumiri proprii, majoritatea dintre ele fiind acordate în perioada comunistă, epocă ce corespunde sistematizării urbane în care trăiesc azi orădenii.

 

O arteră emblematică pentru Oradea este str. Republicii, imagini din zona pietonală fiind folosite cu predilecţie pe vederile cu capitala Crişanei. Până în 1918 s-a numit Rákóczi utca, după Unirea din 1918 fiind botezată B-dul Regele Ferdinand, pentru a reveni la denumirea ungurească între 1940-1944. Din 1945 strada a primit denumirea Republicii, nume păstrat până în ziua de astăzi.
Strada Independenţei de astăzi s-a numit Kossuth Lajos până la formarea României Mari, dată după care a făcut rocadă de nume cu un adversar al paşoptistului ungur, Avram Iancu. În perioada comunistă s-a preferat strada Independenţei datorită faptului că se afla în vecinătatea Parcului 23 August, iar numele Avram Iancu a fost atribuit străzii actuale care-i poartă numele.
Schimbări succesive de nume a suferit şi actuala stradă Traian Moşoiu, de lângă Biserica cu Lună. În perioada comunistă s-a numit Prahovei, în perioada interbelică purtând numele mitropolitului Andrei Şaguna, iar înainte de 1918 şi în timpul ocupaţiei horthyste purta numele Kapuczinus (Capucinilor).
Denumirea Aleea Gojdu a fost atribuit prin Decizia 109/1994 a Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Bihor, până atunci numindu-se strada Romană. Actuala Moscovei s-a numit în perioada interbelică Principele Carol, iar la începuturile comunismului, Sindicatelor (1946). În timpul perioadei horthyste avea numele D. Szilagyi, iar mai înainte a purtat denumirea Fr. Deak.
Şi strada Armatei Române are o istorie greu încărcată, având legătură directă cu războaiele mondiale. Din 1945 s-a numit strada Armatei Roşii, iar în perioada 1944-1945 a primit numele de Calea Horthy Miklos.

Denumiri comuniste rase

După căderea comunismului, s-a trecut la schimbarea masivă a denumirilor-simbol ale vechii orânduiri. Nu mai puţin de 24 de denumiri au fost înlocuite printr-o decizie a Prefecturii Bihor din 1990, pe lângă numele de străzi deja enumerate fiind denumite străzile Ady Endre (fostă Breiner Bela), Iuliu Maniu (fostă dr. Petru Groza), Menumorut (fostă Karl Marx), B-dul Dacia (6 Martie), Mircea Eliade (fostă Steagul Roşu), Leonardo da Vinci (Zorile Roşii), etc. Peste patru ani, prin hotărâri şi decizii ale Consiliului Judeţean, sunt schimbate denumirile a încă 41 de străzi. Unele dintre ele sunt justificate: C-tin Noica (în loc de Coreea), Gh. Pop de Băseşti (Cuvântul Liber), Jules Verne (Dinamo), Vasile Lucaciu (Poporului), Ep. Nicolae Popovici (Tractoriştilor) etc. Acum se produce o adevărată infuzie de nume aparţinând unor personalităţi ale minorităţii maghiare: Sf. Ladislau (fosta Egalităţii), Taberi Geza (Glasul Poporului), Arh. Vago Iosif (Luptei), Arh. Rimanoczy Carol (Bârzavei), Remenyik Sandor (Vişinului) etc.

Anomalii pe străzi

În timp ce redenumirea străzilor cu nume evident depăşite sau cu rezonanţe de tristă amintire a fost oportună, cu totul de neînţeles sunt deciziile administraţiei locale şi judeţene prin care denumiri româneşti istorice sunt şterse din nomenclatorul străzilor orădene. Cele care au avut de câştigat în acest caz sunt tot denumirile maghiare - o restituire firească, dacă ar fi înlocuit denumiri fără rezonanţe istorice şi emoţionale ale majorităţii româneşti, sau denumiri pur şi simplu neutre. Spre exemplu: Szigligeti Ede în loc de Basarabiei, Sulyok Istvan în loc de Vrancei, Schiff Erno în loc de Trandafirilor, Horhath Imre în loc de Petuniei, Remenyik Sandor în loc de Vişinului. La fel de neispirată a fost şi rebotezarea unor denumiri precum Ostaşilor cu Corneliu Coposu ori Seleuşului cu Liliacului.
În acelaşi timp, autorităţile au păstrat fie denumiri de străzi fără nicio legătură cu trecutul Oradiei şi al ţării, fie denumiri neutre sau nepotrivite care puteau sau pot fi schimbate: Arabilor, Arenei, Atacului, Avântului, Berzei, Biruinţei, Brumei, Cântăreţului, Cărăbuşului, Cercului, Chimiei, Ciobanului, Coralilor, Dâmbului, Elanului, Fagurelui, Floricelelor, Frunzei, Furnicii, Garoafei, Golfului, Inului, Lămâiţei, Licuricilor, Malului, Mimozei, Navigatorilor, Nouă, Păcii, Pelicanului, Popasului, Potârnichilor, Prepeliţei, Prundului, Recoltei, Rectorului, Satelitului, Scânteia, Sturzului, Sudului, Torentului, Vântului, Verii, Viitorului, Zmeurei etc.

Nume nou, acte noi

Redenumirile de străzi ca şi atribuirea de noi denumiri presupune şi cheltuieli financiare. Astfel, la schimbarea denumirii unei străzi toţi cetăţenii care îşi au domiciliul pe acea stradă trebuie să-şi schimbe actele de identitate, paşaport, respectiv permisele de conducere şi taloanele de înmatriculare ale autovehiculelor deţinute. Când fosta stradă Progresului a fost rebotezată Sfântul Apostol Andrei, în 2002, după biserica ridicată aici, municipalitatea a decis ca eliberarea actelor de identitate pe motiv de schimbare a denumirii străzii să fie scutită de la taxare. În termen de 15 zile cetăţenii aflaţi într-o astfel de situaţie sunt obligaţi să treacă pe la birourile Evidenţei Populaţiei, unde li se eliberează acte de identitate noi, taxa de 11 lei fiind suportată de la bugetul local.
Pentru restul actelor, orădenii care au „norocul" să locuiască pe o stradă căreia i se schimbă denumirea trebuie să mai scoată din buzunar bani pentru paşaport simplu temporar - 80 de lei; paşaport electronic - 234 de lei plus o taxă de adeverinţă de 22 de lei; permis de conducere - 68 de lei; certificat de înmatriculare - 37 de lei.
Ordonanţa nr. 63/29 august 2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri este actul normativ de care se ţinea seama când se intenţionează botezarea unei străzi sau a altui obiectiv public. Organele care decid sunt consiliile judeţene şi cele locale. Orice persoană interesată, asociaţie sau fundaţie, poate iniţia atribuirea, respectiv schimbarea de denumiri de obiective de interes public. Propunerile de nume sunt incluse într-un proiect de hotărâre şi sunt susţinute de un raport de specialitate. Obligatoriu trebuie avizul Comisiei judeţene de atribuire de denumiri, dar, odată pus, are doar un caracter consultativ şi se emite cu votul majorităţii membrilor, în termen de cel mult 60 de zile de la data solicitării. Comisia este formată din 5 membri, specialişti din domeniile istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii sau artei, coordonată de un preşedinte. În Bihor, preşedintele Comisiei este Crăciun Parasca.