Referendumul pentru reformarea Parlamentului a fost validat şi atât. Deoarece are un caracter pur consultativ, referendumul nu creează nicio obligaţie juridică pentru vreun organ al statului, ci doar o obligaţie politică de a se ţine seama de dorinţa electoratului. În opinia şefului Catedrei de Drept Constituţional şi Instituţii Politice din cadrul Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, lectorul univ. dr. Radu Chiriţă, acest tip de referendum consultativ nu este altceva decât o formă scumpă, complicată şi exactă de sondaj de opinie.

"Toată discuţia despre structura Parlamentului a plecat de la premisa greşită după care România are un sistem bicameral. În realitate, România nu are un astfel de sistem, fiind mai aproape de un parlament unicameral cu două camere (Senat, Camera Deputaţilor şi cele două camere reunite). Câtă vreme Senatul şi Camera Deputaţilor au aceeaşi componenţă politică - întrucât sunt alese după aceleaşi criterii şi la aceeaşi dată - şi au aceleaşi atribuţii, ele nu sunt două camere diferite ale legiuitorului. Ar exista un Parlament bicameral în condiţiile în care cele două camere ar avea atribuţii structural diferite şi ar fi alese pe baza altor criterii şi alte date, ceea ce nu e cazul", susţine universitarul clujean.
Între ţările din UE, cu excepţia Greciei, toate statele cu peste 10 milioane de locuitori au legiuitor bicameral - cu două camere diferite, nu ca la noi - în timp ce mare parte dintre statele mici au un parlament unicameral. "În ciuda celor afirmate constant, Tratatul de Lisabona nu obligă statele să aibă Parlamente bicamerale, însă, fiind un stat mare, România ar trebui, probabil, să îşi creeze o veritabilă a doua cameră a Parlamentului, prin modificarea structurală a modalităţii de alegere a celor două camere existente şi a atribuţiilor acestora", spune Radu Chiriţă.

La mâna Parlamentului

Deoarece modificarea structurii Parlamentului presupune modificarea Constituţiei, trebuie ca o lege de revizuire a legii fundamentale să fie adoptată de Parlament. Proiectul legii de revizuire poate fi depus fie de preşedinte, la propunerea Guvernului, fie de o pătrime din numărul senatorilor sau deputaţilor, fie de 500.000 de persoane cu drept de vot. Pentru ca proiectul de lege de revizuire a Constituţiei să fie adoptat este nevoie de votul de 2/3 din numărul parlamentarilor din fiecare din cele două camere. Din acel moment legea astfel adoptată trebuie supusă referendumului, însă dacă Parlamentul nu va adopta o lege de revizuire a Constituţiei, nu va exista niciun referendum.

Ei cu ei

Numărul de senatori şi deputaţi este determinat, la momentul actual, printr-o cotă de reprezentare. Astfel, la fiecare 70.000 de persoane corespunde un deputat şi la fiecare 160.000 de persoane, un senator. "Aceste cote de reprezentare ar trebui modificate printr-o nouă lege, cu majoritatea voturilor membrilor fiecărei camere, ceea ce înseamnă că aceştia ar trebui îşi să voteze oarecum pierderea funcţiilor. Dacă se va elimina Senatul din schema constituţională de exercitare a puterii, modificarea legii electorale nu va fi foarte semnificativă, întrucât numărul deputaţilor este de 317 la acest moment", explică universitarul Chiriţă.

Şi eliminarea Senatului implică revizuirea Constituţiei după procedura descrisă. În plus, vor trebui modificate mai multe legi care conferă Senatului diverse atribuţii.