Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu îi propune ministrului Sănătăţii şi "prietenilor" acestuia de la Finanţe, într-o postare pe blogul său, să introducă, pe lângă taxa pe produsele fast food despre care scrie că este "o tâmpenie", şi "taxa pe fericire", pentru sexul marital şi extramarital. Totodată, Paşcu îl acuză de "prostie" pe ministrul Sănătăţii.

 

"Citesc, mai întâi cu stupoare, apoi cu revoltă, că noul ministru al Sănătăţii, reprezentant al UDMR, propune impozitarea suplimentară a meniurilor fast food, a băuturilor carbogazoase şi a dulciurilor, banii urmând să fie folosiţi, desigur, exclusiv pentru «îmbunătăţirea calităţii actului medical»!?", scrie Paşcu într-o postare pe blogul său intitulată "O sugestie pentru ministrul sănătăţii şi prietenii săi de la Finanţe".

Europarlamentarul PSD susţine că "se poate discuta la infinit despre monumentalitatea acestei tâmpenii", însă crede că trebuie să fie constructiv. "Dacă nu aş avea suspiciunea că la ea s-a ajuns şi cu contribuţia celor de la Finanţe, a căror inventivitate în privinţă de biruri este neîntrecută, mai că aş fi bucuros că ministrul nu este român", mai scrie Paşcu. Ioan Mircea Paşcu îi sugerează ministrului Sănătăţii şi "prietenilor" acestuia de la Finanţe "să instituie o taxa suplimentară pe sexul marital şi extramarital". "Am putea-o denumi «taxa pe fericire», căci nu orice activitate sexuală este vicioasă, să intre la «taxa pe viciu», cu reguli clare de aplicare, a căror respectare să fie verificată de comisii de cetăţeni atent selecţionaţi (eventual, numai de la partidele aflate la putere), în scopul sprijinirii suplimentare a unor programe destinate prevenirii răspândirii bolilor venerice (chestiunile «tehnice», inclusiv dacă cele necesare vor fi achiziţionate prin licitaţie, sau încredinţare directă, vor fi, desigur, exclusiv de competenţa «specialiştilor»)", adaugă social-democratul.

El continuă că, în felul acesta, prin aplicarea programelor respective, România va ajunge să se poată mândri cu cea mai mică rată de incidenţă a bolilor venerice în întreaga Uniune Europeană. "Sigur, pentru aceasta ar fi nevoie de înfiinţarea fie a unui departament special în cadrul Ministerului Sănătăţii, fie chiar a unei agenţii independente (deconcentrată), cu filiale în toate judeţele, care să fie coordonată, dacă nu de Ministerul Lucrărilor Publice şi Turismului, măcar de cabinetul premierului, dat fiind impactul pozitiv asupra mândriei naţionale şi importanţa sa pentru buna imagine externă a ţării (ceea ce înseamnă că, în boardul director, vor trebui reprezentate şi ministerul de externe şi măcar un serviciu de informaţii). Iar, dacă tot «modernizăm» statul, umblând la Constituţie, poate includem şeful Agenţiei pe lista membrilor CSAT căci, nu-i aşa, bolile venerice sunt un pericol la adresa securităţii naţionale!", adaugă Paşcu.

Menţionând că are ceva experienţă administrativă, europarlamentarul PSD precizează că, "în spatele fiecărei instituţii, se ascunde o idee măreaţă". "Ei bine, ca să fiu, cum promiteam, constructiv, fac publică prin prezenta tocmai o asemenea idee, cu credinţa că beculeţele din creierele domnului ministru şi ale prietenilor săi de la Finanţe au şi început să clipească! În încheiere, un sfat prietenilor de la UDMR: dacă până acum, prin numirile făcute la nivel administrativ de-a lungul timpului, aţi lăsat impresia că trataţi serios chestiunea, de data aceasta, cu domnul ministru al Sănătăţii, pe mine, cel puţin, aţi reuşit să mă convingeţi încă o dată că prostia este, totuşi, molipsitoare şi nici măcar dumneavoastră nu sunteţi imuni, şi că, dacă ar durea, s-ar auzi un strigăt nesfârşit exact din cabinetul domnului ministru", încheie Ioan Mircea Paşcu.

 

Conform ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, taxa pe fast food ar urma să fie percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective. Producătorii din insustria alimentară susţin însă că taxa fast-food va avea doar consecinţe negative, pentru că va duce la creşterea preţurilor şi, implicit, la scăderea consumului, având ca efect şi o serie de concedieri în domeniu, motiv pentru care statul va încasa sume mai mici ca până acum de la această industrie.