Scrisoare deschisă În sfârşit, după 50 de ani, justiţia a făcut dreptate! Despre ce este vorba? Prin Decizia nr. 512/2005, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, care este irevocabilă şi învestită cu formulă executorie, s-a recunoscut dreptul de proprietate al celor 91 de recurenţi din decizie (din care opt decedaţi în decursul celor peste patru ani de judecată), pentru suprafaţa de 351 jug. 886 stp. de pădure. Această pădure a fost cumpărată de cetăţenii din satul Fâşca în 1945 de la vânzătorul Goldner Ladislau, care, după vânzare, şi-a luat tălpăşiţa şi a plecat din ţară, iar pădurea a fost confiscată în mod abuziv de comunişti prin Legea 187/1945 (reforma agrară), de drept de la vânzător şi de fapt de la cumpărători, fiind imediat scoasă din circuitul civil, motiv pentru care cumpărătorii nu au intrat în posesia acesteia nici de drept şi nici de fapt până astăzi. În contextul noilor legi în materie, Legea 247/2005 şi Hotărârea Guvernului nr. 890/04.08.2005, Comisia comunală Aştileu, în virtutea deciziei sus-menţionate, este obligată să ne pună în posesie şi să emită titlurile de proprietate individuale în temeiul şi termenul stabilit prin lege, ceea ce nu se doreşte. În acest context, cetăţeanul Cociuba Ioan, care avea şi el o cerere depusă în 1998, prin care revendica două iugăre, cu încă şase moştenitori după acelaşi autor, nemulţumit că nu se regăseşte în Decizia 512/2005, la îndemnul cuiva, i se deschide apetitul de proces şi promovează, prin avocatul său, Costea Dănuţ, acţiune în instanţă cu obiectul "Contestaţie în anulare cu suspendarea executării Deciziei 512/2005", acuzând trei recurenţi din decizie că şi-au însuşit în baza unei false vocaţii succesorale dreptul său. Dacă domnul avocat ar fi studiat cu atenţie cele trei dosare ale instanţei de fond, apel şi recurs, cum susţine în acţiune, ar fi putut constata cu uşurinţă două aspecte deosebite pentru care, cu un onest respect faţă de deontologia profesională, nu le-ar fi dat curs celor două acţiuni pentru că: - clientul său nu este parte în proces nici de la începutul acţiunii şi nici ca intervenient în interes propriu în decursul derulării procesului în cei peste patru ani, cum au intervenit 17 recurenţi; - capătul de cerere prin care sunt acuzaţi cei trei recurenţi că şi-au însuşit dreptul său constituie o aberaţie bazată pe un scenariu fals. Domnule avocat, dacă nu aţi constatat cele două aspecte, ar trebui să răspundeţi cel puţin în faţa noastră la alte câteva aspecte: - Cum justificaţi că în aceeaşi dată - 16.08.2005 - înaintaţi două acţiuni în instanţă cu acelaşi obiect, aceeaşi pricină şi aceiaşi protagonişti, care fac obiectul a două dosare pe rol la Curtea de Apel Oradea, primul cu termen 08.09.2005 şi al doilea cu termen 12.10.2005. Deosebirea între cele două acţiuni constă în aceea că în a doua acţiune veniţi cu măsuri agravante faţă de prima, în sensul că cereţi anularea şi a hotărârilor instanţelor de fond şi apel, de parcă acestea nu ne-ar fi fost potrivnice şi cereţi rejudecarea cazului la instanţa de fond, de parcă nu au fost suficiente sacrificiile reclamanţilor care au cheltuit în cei patru ani peste 68 milioane lei şi 321 zile/om în 13 şedinţe, timp în care au decedat opt reclamanţi? - Cum justificaţi atacarea drepturilor celor 91 de recurenţi din Decizia 512/2005 din care 83 în viaţă, în timp ce acuzaţi doar trei recurenţi că în mod fraudulos şi-au însuşit cele două iugăre din cele 351 acordate de instanţa de recurs? - Cum motivaţi citarea celor 91 de recurenţi în instanţă din care mulţi sunt în diferite localităţi din ţară, oameni bătrâni şi bolnavi. Cel mai elocvent este cazul preotului nonagenar Dudu Gheorghe, hărţuit cel puţin patru zile pe drumuri în instanţă, care trebuie să se deplaseze, la venerabila vârstă de 90 de ani, de la Câmpulung Muscel la Oradea, cu două escale, Piteşti şi Bucureşti, de parcă nu i-a fost destul să suporte ororile samavolniciilor dictaturii comuniste de acum 46 de ani, când, în 1949, a fost izgonit din satul Fâşca, fiindcă şi-a ajutat enoriaşii să cumpere pădurea în discuţie? - Nu credeţi că abuzaţi de lege când vă prevalaţi de procedura legală folosită la judecarea recursului prin care instanţa de recurs poate admite, respinge, anula ori poate constata perimarea lui, iar când se admite recursul, hotărârea atacată poate fi modificată sau casată în parte sau total cu încadrarea în anumite prevederi legale, pe care nu le îndepliniţi? În speţă, această fază este depăşită, având de-a face cu o hotărâre irevocabilă, care, potrivit legii, este supusă doar la două căi de atac pe cale extraordinară, prima contestaţie în anulare şi a doua - revizuirea deciziei, cu încadrarea în prevederile legale? - Dacă cele două acţiuni fundamentate de domnia voastră ar fi fost temeinice, de ce nu aţi cerut revizuirea deciziei în care aţi fi avut temei legal, cum este stipulat în lege, unde se spune, citez: "... dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii...", nu aţi fi lezat drepturile celor 80 de recurenţi cu consecinţe deosebit de grave? - Domnule avocat, de ce la termenul din primul dosar nu v-aţi înfăţişat cu noi în faţa instanţei pentru a vă susţine cauza? Dacă pe clientul domniei voastre îl înţelegem, pentru că, fugind de acest proces, s-a împiedicat şi şi-a rupt un picior, cu acte în regulă, susţinute în instanţă de soţia acestuia, pe dumneavoastră nu vă înţelegem, deoarece semnaţi cu ştampilă în regulă cele două hazardante şi penibile acţiuni în baza unei delegaţii invocate, ceea ce presupune onorariu încasat pentru ridicola şi păguboasa prestaţie? Domnule avocat, dacă urmare a întâmpinării mele în primul dosar, cu termen la 08.09.2005, clientul domniei voastre a conştientizat riscul asumat şi a renunţat la judecata cauzei, rămânând pe rol al doilea dosar cu termen la 12.10.2005, unde sunt citaţi 83 de recurenţi în viaţă şi unul decedat (Lele Ungur Ileana), vă cerem să vă înfăţişaţi împreună cu clientul domniei voastre cu noi în faţa instanţei pentru a lămuri în faţa celor 83 de recurenţi motivaţia acţiunii din al doilea dosar, prin care aţi blocat aplicarea Deciziei 512/2005 - irevocabilă şi învestită cu formulă executorie, cu consecinţe deosebit de grave pentru noi, deoarece în teren ni se creează o pagubă materială de peste 200 milioane lei vechi, pe care o să o dovedim cu acte în faţa instanţei, de care cineva trebuie să răspundă. Dacă acţiunea este rodul gândirii şi voinţei clientului domniei voastre, va trebui să răspundă pentru consecinţele asumate, iar dacă aceasta nu se va dovedi, deveniţi autorul faptei de care o să răspundeţi în solidar cu clientul domniei voastre. Chiar dacă şi în al doilea dosar acesta renunţă la judecată, potrivit legii, nu este exonerat de răspundere. Domnule avocat, nu vă jucaţi de-a procesele cu noi şi drepturile noastre, deoarece, pe lângă cheltuielile de judecată şi paguba menţionată, provocată prin cele două acţiuni, împreună cu cei trei recurenţi învinuiţi - dar fără vină -, ne rezervăm dreptul de a declanşa urmărirea penală împotriva clientului domniei voastre, în care sunteţi complice pentru următoarele motive: calomnie, scenariu fals, hărţuirea în judecată a celor 83 de recurenţi fără just temei şi abuz legislativ. Trebuie să cunoaşteţi că de la blocarea deciziei sus amintite în instanţă, prin cele două acţiuni, la data de 16.08.2005, pădurea în cauză a rămas de izbelişte fără stăpân, în care se produce un jaf. P.S. Dacă v-aţi pune în situaţia preotului sus citat, ce aţi crede despre acela care dă cu pumnul cu atâta nesăbuinţă şi nonşalanţă în puterea lucrului judecat pentru a-l dărâma? Ce deosebire aţi vedea între cele două acţiuni din 1945 şi 2005, deoarece, din punctul nostru de vedere, amândouă înseamnă confiscarea prin abuz a dreptului nostru, fără just temei. Scriu această scrisoare cu scopul ca cei 83 de recurenţi să cunoască adevărul şi să aibă încredere în justiţie că aceasta nu este oarbă, iar cei care au regizat din umbră acţiunea să ia aminte să nu lovească cu atâta cinism în drepturile noastre, prin scenarii false potrivit principiului machiavelic "scopul scuză mijloacele", pentru că noi îi ştim şi le cunoaştem scopul. În final, trag un semnal de alarmă pentru cei care se hazardează în aventuri "infantile" păguboase. Cu respectul meritat, Mandatarul legal al celor 91 de recurenţi,