Cu aproape două milioane de români lucrând în străinătate şi cu un ritm rapid al creşterii economice, piaţa muncii din ţara noastră devine din ce în ce mai mică.

Rata şomajului a scăzut, în România, cu 7% în 2003, la 5,2% la sfârşitul anului 2006, iar în prezent este de 4%, scrie cotidianul Financial Times, citat de Rador. În acelaşi timp, salariile pe toată economia au sporit considerabil, creşterile situându-se la aproape 20% anual, cu începere din 2002, arată cifre deţinute de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În astfel de împrejurări, nu este de mirare că creatorii de noi proiecte de dezvoltare, la Bucureşti, se plâng de faptul că le vine greu să găsească mână de lucru pentru şantierele lor.
Potrivit lui Clemens Grafe, economist pentru zona Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la UBS, inflaţia salarială se manifestă cel mai mult la nivelul sectoarelor de muncă necalificată, unde un loc de muncă în străinătate se poate obţine uşor: "În Romania, se înregistrează creşteri salariale mai rapide în domenii de muncă mai puţin calificată, cum este industria hotelurilor, restaurantelor şi în construcţii". Creşterea salarială din sectorul de construcţii a depăşit inflaţia salarială pe economie, lucrătorii din domeniu câştigând cu aproape 50% mai bine decât anul trecut, potrivit lui Diwaker Singh, un antreprenor imobiliar din Bucureşti. Dar datele privind ocuparea forţei de munca ale BERD îşi au sorgintea în perioada anterioară aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, de la începutul acestui an.
Cel mai amplu declin survenit la nivelul forţei de muncă din România a avut loc în 2002, când cetăţenii români au primit pentru prima oară accesul, pe bază de vize, în Uniunea Europeană. În acel an, România a înregistrat un declin, comparabil cu anul precedent, de 12%, la nivelul efectivelor forţei de muncă, pentru ca de atunci încoace cifrele să se stabilizeze. Şi în cazul Bulgariei, cifrele indică acelaşi lucru, şomajul prezentând şi acolo un declin continuu, de la 19,5%, în 2001, la 8,9 %, la sfârşitul anului trecut.
În opinia lui Clemens Grafe, convergenţa salariilor ar putea îndepărta, mai repede decât se aşteaptă, presiunile economice care influenţează valurile de migraţie. El spune: "Credem că viteza cu care se schimbă costurile legate de angajarea forţei de muncă se vor schimba complet. Migraţia atrage după sine schimbările salariale. În ţările care au avut fenomene migraţioniste importante, creşterile salariilor s-au accelerat într-un mod dramatic".
Din punct de vedere istoric, nivelurile salariale din Europa de Est au crescut relativ lent. "În ţări ca Polonia, ne aşteptam la creşteri salariale de 12 sau 13%. Acestea se situaseră, de obicei, între 2 şi 3%, înainte de declanşarea migraţiei de anvergură."
(După Hotnews)